Ciudățenia de la facilitățile din construcții, agricultură și industria alimentară / Interviu VIDEO cu Dan Manolescu despre Ordonanța creșterilor de taxe / Ce poți face în unele situații
În perioada următoare e posibil să vedem situații în care firmele din construcții, agricultură și industria alimentară să poată aplica facilitățile în unele luni, iar în altele nu, conform declarațiilor lui Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali și tax partner la Soter&Partners.
Ordonanța creșterilor de taxe (16/2022) ar putea duce la diferite probleme în mai multe domenii de activitate. Vezi dacă este mai bine să fii microîntrepindere decât PFA, având în vedere noile măsuri, ori ce poți face la veniturile din chirii.
Foarte pe scurt:
- Eliminarea acelui plafon de cheltuieli forfetare de 40% la chirii nu este corectă. Acel plafon venea, de fapt, să ajusteze baza de calcul plecând de la elemente pe care proprietarul le are ca și cost, care nu pot fi identificate concret
- Acea deducere își avea rostul ei. Faptul că acum aceste contracte de chirii au o taxare un pic mai ridicată, e clar că își pune fiecare o anumită întrebare: Ce poate să facă? Pentru că are un sistem alternativ
- Noile criterii legate de încadrarea ca microîntreprindere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023 și au ca bază de referință finalul anului 2022
- Asta înseamnă că o societate care astăzi deja a depășit 500.000 euro, e clar că la 31 decembrie 2022 va avea mai mult. Prin urmare, de anul viitor va fi plătitoare de impozit pe profit
- Se schimbă, de fapt, complet filozofia ideii de microîntreprindere
- Acum lucrurile s-au inversat, în sensul că regula de bază e că sunt plătitor de impozit pe profit și pot să devin microîntreprindere dacă am un angajat, dacă am cifra de afaceri la finalul anului anterior sub 500.000 de euro, dacă structura veniturilor este structurată în așa fel încât veniturile din consultanță și management să nu depășească 20%
- La construcții, agricultură și industria alimentară: S-ar putea în perioada următoare să vedem foarte multe situații în care fie oamenii își caută alt angajator, fie sunt angajatori care o lună dau facilitate, o lună nu mai dau, pentru că acea pondere a cifrei de afaceri se schimbă de la o lună la alta
- Creșterea TVA în Horeca poate genera anumite probleme la nivel practic asupra agenților economici: efecte pe care probabil le vom vedea în curând
- Toate aceste creșteri la nivel general din ultima jumătate de an au pus clar o mare presiune pe bugetul fiecărei persoane, fiecărei familii
- La alcool vom vedea creșteri de prețuri odată cu majorarea accizei, poate chiar și creșterea contrabandei
- Vezi în interviu și dacă mai rentează să fii PFA, având în vedere schimbarea plafoanelor
- În cadrul interviului, Dan Manolescu a răspuns și la câteva dintre întrebările punctuale cititorilor (le vedeți doar în VIDEO)
- Dan Manolescu, despre supraimpozitarea muncii part-time: Dacă ea produce efecte negative, înseamnă că nu e bună / Pot fi afectate și mamele care și-au găsit de muncă cu timp parțial
*Declarațiile de mai jos, cu excepția intertitlurilor, îi aparțin lui Dan Manolescu
Eliminarea plafonui de cheltuieli forfetare de 40% la chirii: ce optimizare fiscală se poate face?
De fiecare dată termenul ăsta e asociat unei conotații negative.
Optimizare înseamnă, poate, de mult prea multe ori, o percepție cum că cineva caută soluții să plătească mai puțin sau să nu plătească taxe. Nu cred că este o percepție corectă, pentru că fiecare caută soluții astfel încât să aplice legislația care i se potrivește, conform situației sale concrete.
- Atunci când mergem la medic și ni se prescrie un anumit regim alimentar sau ni se indică anumite nu știu alimente care ne fac bine sau care ne fac bine, nu vorbim de o optimizare cu sens negativ, ci vorbim de o adaptare a stilului de viață la realitatea concretă a fiecăruia.
Prin urmare, a încerca să înțeleagă fiecare regimul fiscal aplicabil în fiecare situație în care se regăsește, nu cred că trebuie să fie ceva rău, ci pur și simplu, un fapt, firesc de înțelegere și de aplicare corectă a legislației.
Acum, discutând de chirii, într-adevăr, a fost introdusă o modificare în sensul eliminării acelui plafon de cheltuieli forfetare de 40%.
Personal, cred că nu este corect, pentru că acel plafon venea de fapt să ajusteze, să spunem, baza de calcul plecând de la elemente pe care proprietarul le are ca și cost, care nu pot fi identificate concret.
Astfel de cote forfetare a existat tot timpul la chirii, la drepturi de proprietate intelectuală, pentru că sunt elemente de calcul care nu pot fi fundamentate în mod explicit prin cheltuieli efective, ci ar trebui cumva, la nivel de paușal de estimare să existe o astfel de deducere.
S-a considerat probabil că impozitul este oricum mic, 10%, și atunci faptul că avem acea cheltuială de 40% conducea către un impozit de 6% ceea ce probabil a considerat prea puțin.
Asta e cota de impozit aplicabil acum, adică până la urmă, să ne aducem aminte, a ajuns 10% dintr-un context în care s-a dorit mutarea de contribuții de la angajator la angajat și ca să nu se modifice costurile totale, partea de creștere la angajată a contribuțiile a fost compensată din impozit.
Dacă așa a ieșit, acum ajungem să reglăm anumite lucruri de genul ăsta, schimbând concepte sau lucruri care sunt corecte la nivel de bază de impunere. Adică acea deducere își avea rostul ei. Faptul că acum aceste contracte de chirii au o taxare un pic mai mai ridicată, e clar că își pune fiecare o anumită întrebare: Ce poate să facă?
Pentru că are un sistem alternativ, poate să aplice 10% la tot venitul sau poate să aplice 10% la sistem real, adică să calculeze efectiv ținând o evidență de încasări și de plăți. Să calculeze un venit net asupra căruia să se calculeze impozitul. Nu cred că vorbim, repet, de ceva rău. Vorbim de a înțelege legislația și de a vedea, în funcție de cazul concret al fiecăruia, care este metoda de calcul a impozitului care i se potrivește mai bine: 10% la venit brut sau evidență sistem real și calcul de de impozit la venit net.
Dacă sunt micro și am depășit 500.000 euro anul ăsta, în 2023 voi plăti impozit pe venit sau pe profit?
Dacă anul ăsta am depășit, nu se întâmplă nimic pentru că anul acesta rămân în continuare valabile regulile de până acum. Adică avem cele două cote 1 și 3%: 1% dacă există cel puțin un angajat 3% dacă nu este niciun angajat. Plafonul este de un milion stabilit deja pe baza cifrei de afaceri de la 31 decembrie 2021.
Noile criterii legate de încadrarea ca microîntreprindere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023 și au ca bază de referință finalul anului 2022. Asta înseamnă că o societate care astăzi deja a depășit 500.000, e clar că la 31/12/2022 va avea mai mult de 500.000, că deja are astăzi. Prin urmare, de anul viitor va fi plătitoare de impozit pe profit.
Dacă astăzi n-a depășit încă 500.000 poate, să spunem, să se oprească din activitate. Să spună: Eu nu mai fac nimic până în decembrie. La decembrie va avea sub 500.000. Prin urmare, anul viitor când se uită la baza de referință final de an 2022 constat că îndeplinește criteriile, presupunând că are un angajat și toate celelalte lucruri legate de structura veniturilor, și va aplica regimul de microîntreprinderi.
Ce se mai schimbă la microîntreprinderi din 2023
Ca și concept general se schimbă de fapt complet filozofia ideii de microîntreprindere, în sensul că acest regim de microîntreprindere devine opțional. Anterior era regimul de bază, adică oricum ar fi fost situația, la înființare eram microîntreprindere și ca să devin plătitor de impozit pe profit trebuia să îndeplinesc anumite criterii: să am minim 2 angajați, să am un capital social de minim 45.000 de lei și așa mai departe.
Acum lucrurile s-au inversat, în sensul că regula de bază e că sunt plătitor de impozit pe profit și pot să devin microîntreprindere dacă am un angajat, dacă am cifra de afaceri la finalul anului anterior sub 500.000 de euro, dacă structura veniturilor este structurată în așa fel încât veniturile din consultanță și management să nu depășească 20%.
Aici avem acea problemă care a tot făcut obiectul unor discuții în perioada aceasta de promovare a actului normativ cu privire la ce înseamnă în mod concret consultanță și management, pentru că aceste elemente nu sunt definite și, la nivel practic, au creat de-a lungul timpului – pentru că astfel de condiții au mai existat – au creat tot timpul probleme.
Cred că aici e nevoie în continuare de discuții ca până la momentul 1 ianuarie când se aplică astfel de de criterii, să se lămurească în mod clar fie ce înseamnă consultanță și management, fie dacă se constată că e imposibil de definit sau e clar o discriminare între diverse categorii de agenți economici, astfel de lucruri să fie corectate sau chiar eliminate.
Ciudățenia de la construcții, agricultură și industria alimentară
Da, e o mare problemă cu această corelare a facilităților fiscale care sunt date angajatului cu situația angajatorului, pentru că această condiționare a facilității angajatului de cifra de afaceri a angajatorului a creat și creează probleme și în prezent din ce în ce mai mari.
Pentru că, dacă în trecut, acea pondere a cifrei de afaceri se calcula pe baza rezultatelor anului anterior, acum prin modificările intrate în vigoare deja, că această modificare se aplică deja de pe 18 iulie, ponderea cifrei de afaceri are în vedere veniturile de la începutul anului până în luna de calcul.
Ceea ce înseamnă că pot exista situații concrete în care facilitatea pe care angajatul o primește, să nu poată fi acordată datorită faptului că cifra de afaceri a angajatorului, acea pondere de 80%, nu este îndeplinită ca și condiție la luna iulie august sau într-o lună este îndeplinită, într-o lună nu mai este îndeplinită.
Pentru că cel puțin în zona de industria alimentară, de comerț cu cu produse alimentare, sunt foarte multe situații în care un producător de bunuri nu are doar produse fabricate de el și vândute. Are și produse comercializate, ceea ce înseamnă că astfel de entități, astfel de producători, care în cifra de afaceri au nu doar producție vândută din activitate proprie, ci și marfă cumpărată și revândută, să fie în situația în care fie nu îndepindesc deloc condiția de cifră de afaceri de 80% din producție proprie, pentru că au, să spunem, 30% vânzări din marfă cumpărată și revândută și atunci facilitățile respective nu pot fi acordate angajaților. Deci ei sunt obligați să mărească salariile la minim 3.000 lei, să le acorde salariaților astfel de creșteri.
Însă, la nivelul salariaților nu se poate aplica facilitatea și atunci oamenii pot spune: E facilitatea la care am eu dreptul ca individ, nu pot să obțin din cauza ta, că structura cifrei tale de afaceri mă dezavantajează. Prin urmare îmi dau demisia și plec la altcineva care are condiția asta îndeplinită.
Așadar, s-ar putea în perioada următoare să vedem foarte multe astfel de situații, în care fie oamenii își caută alt angajator, fie sunt angajatori care o lună dau facilitate, o lună nu mai dau, pentru că acea cifră de afaceri, acea pondere a cifrei de afaceri se schimbă de la o lună la alta.
TVA urcă în Horeca de la 5 la 9%: ce vom vedea
Ca orice creștere de taxă în această perioadă, poate genera anumite probleme la nivel practic asupra agenților economici pentru că pare, cel puțin din ce vedem în ultimele în ultima perioadă, în ultimele săptămâni, luni, că deja sectorul acesta are o problemă.
Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe litoral, vedem un pic această reticență oamenilor de a-și aloca bugete pentru astfel de cheltuieli.
Costurile cu produsele de bază au crescut foarte mult. Toate aceste creșteri la nivel general din ultima jumătate de an, să spunem, că poate aici a fost cea mai mare creștere, au pus clar o mare presiune pe bugetul fiecărei persoane, fiecărei familii.
Prin urmare, sectorul acesta Horeca este deja afectat de tot ce se întâmplă, iar această creștere nu cred că face bine, ci dimpotrivă, accentuează această presiune asupra asupra domeniului, cu efecte pe care probabil le vom vedea în curând.
Adică toate aceste lucruri pe care agenții economici vor trebui să le transfere în preț, adică această creștere de TVA, eu nu cred că va putea cineva să s-o suporte în tarif și să nu transfere către consumator. Vedem în ce măsură cum reacționează consumatorul astfel de creșteri induse și de creștere de TVA, pentru că până la urmă vorbim de câteva procente care înseamnă deja mult, adăugate la cele deja crescute din toate celelalte cauze.
Dispare impozitul specific din 2023
Da, e o problemă la nivel practic, pentru că acest sistem de-a lungul vremii, în ultimii 2 ani cel puțin, ba a fost suspendat, ba a fost discutat dacă să rămână sau nu. Era o propunere inițial să fie scoasă cu 1 august.
Se pare că a fost amânat până la până la 1 ianuarie. Cred că ar trebui făcută o analiză mult mai detaliată și analizate lucrurile în contextul în care și regimul de microîntreprindere se modifică, pentru că este totuși un mecanism prin care statul colectează din această zonă niște sume de bani care nu sunt stabilite în funcție de elemente volatile, cum sunt veniturile și cheltuielile, ci sunt bazate pe elemente fizice mult mai clare, acesta fiind de altfel și motivul pentru care s-a introdus la momentul respectiv, pentru că asigura cumva o stabilitate mult mai mare a modului de încasare.
Rămâne de văzut în perioada următoare dacă până la intrarea în vigoare acestor lucruri nu cumva e posibil să vedem poate o analiză mai detaliată și poate și o corecție în acest sens. Să vedem dacă chiar nevoie să-l modificăm sau poate e nevoie să-l îmbunătățim, pentru că e ușor de scos ceva care, repet, avea o anumită rațiune.
El poate, la un moment dat, a devenit prea mic. Să nu uităm: se bazează pe date și pe cifre din anii 2016, de când a fost introdus inițial. Dacă era ceva de corectat, pentru că au apărut poate situații în care în anumite cazuri sau în anumite zone, modalitatea de calcul a coeficienților sau a sumelor fixe să nu mai reflecte realitatea, poate e de umblat în această direcție și de corectat acolo unde e de corectat.
Crește acciza la alcool și e posibil să vedem scumpiri. Va crește contrabanda?
Cu siguranță cred că vom vedea creșteri de prețuri, pentru că, repet, așa cum spuneam, legat de de TVA-ul la Horeca, nu știu dacă operatorii din acest domeniu vor putea să absoarbă această creștere de accize în marja pe care o aveau deja.
Prin urmare, cel mai probabil se va transfera către consumator.
Cum va reacționa consumatorul, iarăși, având în vedere presiunea la care e supus bugetul personal al fiecăruia, rămâne de văzut.
Mă aștept însă ca în această zonă să reapară iarăși acele probleme legate de contrabandă, legată de orientarea către o altă zonă de producție alcoolului, din zona artizanală nefiscalizată și, ca atare, nu cred că în această perioadă acea creștere de acciză era era necesară, pentru că oricum prețurile au crescut.
Și atunci cu cât creșterea e mai rapidă, indusă și de această creștere de acciză, cu atât face ca acea căutare firească a consumatorului să ducă către zone care, de fapt, să genereze pierderi la buget în loc de creștere a încasărilor.
În anumite cazuri e mai bine să treci pe microîntrepindere dacă ești PFA
E de făcut o analiză de la caz la caz, pentru că sunt situații, de exemplu, în care sarcina fiscală la astfel de persoane se dublează.
Dacă cineva era la plafonul de 12 salarii și plătea la 12 salarii, acum, dacă acea persoană este fix la plafon de 24 de salarii, care 24 de salarii înseamnă, de fapt, să luăm orientativ: 2.500 salariu mediu minim brut, ori 2 înseamnă 5.000, înseamnă 1.000 de euro pe lună. Cine este la 1000 de euro pe lună venituri plătește dublu. Adică până acum plătea la 12 salarii și făcea 5.000 de lei pe lună, iar acum plătește chiar la 5.000 deci s-a dublat practic sarcina fiscală.
În funcție de ce activitate face, e de analizat dacă o organizare, nu ca persoană fizică autorizată, ci ca o companie plătitoare a impozit pe profit sau impozit pe venit este sau nu mai avantajoasă.
Repet, nu văd ca o optimizare într-un sens, o conotație negativă, și ca o că o căutare firească a unui optim personal în funcție de situația fiecăruia.
Acea persoană are, potrivit legislației din România, posibilitatea de a lege să își desfășoare activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca o companie, iar compania, la rândul ei, are posibilitatea de a opta, potrivit legii, între diverse regimuri fiscale de microîntreprindere cu impozit pe venit sau de plătitor de impozit pe profit. Această analiză și această alegere, în funcție de cazul concret al fiecăruia, variantei care se potrivește nu cred că e rea, nu ilegală, dimpotrivă, este firească și normală.
Pentru mai multe detalii despre modificările fiscale care se aplică unele deja de luni – 18 iulie, altele de la 1 august și restul de la 1 ianuarie 2023 citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro