Clienții pot veni și azi să ceară trecerea de la rate descrescătoare la rate egale, dar trebuie să respecte gradul de îndatorare / Ce spune Decanul Baroului București despre Ordinul ANPC

Băncile din România amendate de ANPC discută zilnic cu avocații lor pentru a vedea cum poate fi pus în practică Ordinul dat de Horia Constantinescu și mai ales cum să se facă comunicarea către clienți.​ ”Clienții pot veni și azi să ceară trecerea de la rate descrescătoare la rate egale, dar trebuie văzut dacă se încadrează în gradul de îndatorare de 40% impus de Banca Centrală”, a declarat un reprezentant al industriei bancare. HotNews a discutat pe marginea scandalului dintre ANPC și bănci cu Ion Dragne, Decanul Baroului București

”​Citesc actul administrativ (Ordinul dat de șeful ANPC- n.red) ca pe o falsă victorie pentru consumatori, cărora li se crează, din păcate, așteptări nejustificate, pentru că, indiferent cum s-ar repartiza restituirea capitalului și a dobânzii, ambele categorii de sume (principalul și dobânda) sunt datorate prin contract și urmează să fie plătite în termenele stabilite de către părți”, spune în discuția cu HotNews Decanul Baroului București, Ion Dragne.

Prin respectivul Ordin s-a ajuns, din păcate, să se creeze impresia că plata unei dobânzi la un împrumut contractat este ceva ilicit, omițându-se informarea oamenilor că aceasta, negociată fiind, reprezintă o datorie legală, care, indiferent de forma de repartizare la capital, este datoratț de către client, a mai explicat Decanul Baroului, la solicitarea noastră.

Cât ar putea dura judecarea contestațiilor depuse de bănci și ce trebuie să știe clienții

Este destul de previzibilă atacarea în justiție a ordinelor ANPC, spune Decanul Baroului. Din informațiile pe care le am până în prezent, nu există vreo bancă, dintre cele sancționate, care să fie convinsă de legalitatea și temeinicia constatărilor ANPC. Este, de altfel, foarte greu de înțeles cum poate fi o dispoziție din Codul civil, obligatorie pentru părțile dintr-un contract, abuzivă în relația dintre bănci și consumatori. Și cum, după 25 de ani de funcționare a pieței creditării prin instituțiile bancare într-un anumit mod, nimeni nu a sesizat pretinsa nelegalitate a acestui mecanism de restituire a împrumutului contractat.

„Instanța care judecă o cerere de anulare a actului emis de ANPC poate suspenda obligația băncilor de a se conforma măsurilor din Ordin.

Din experiența mea, judecarea unor acțiuni prin care se tinde la anularea unor acte administrative, cum este și ordinul ANPC, poate dura ani de zile.

În schimb, soluționarea cererilor de suspendare a efectelor actului este rapidă (durează câteva luni) întrucat legea prevede că trebuie judecate în procedură de urgență. Este firesc să fie așa atâta vreme cât efectele unui act administrativ nelegal, odată produse, sunt foarte greu (sau chiar imposibil) de “șters” în cazul în care s-ar anula acel act”, a mai explicat Ion Dragne.

Contractele de credit în derulare continuă să își producă efectele, independent de modul în care decurg procedurile judiciare. Oricum, pana la o eventuala emitere a unor noi “scadențare” nu cred că vreun jurist serios le poate recomanda clienților să nu își respecte obligațiile prevăzute în contract, câtă vreme acestea produc efecte juridice firești, mai consideră acesta.

În plus, odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 și, respectiv, a O.U.G. nr. 52/2016, clienților le sunt puse la dispoziție informațiile cuprinse în Fișa Europeană de Informații Standardizate (FEIS). Furnizarea acestui formular, care oferă consumatorului informațiile pe care legiuitorul le-a considerat necesare unei informări prealabile corecte și complete, echivalează cu respectarea obligației de informare. Băncile, din cate cunosc, furnizează acest formular și prin acesta comunică informațiile necesare, consumatorul fiind cel care alege sau solicita modalitatea prin care dorește să ramburseze creditul și are posibilitatea să solicite orice lămuriri suplimentare, consideră Decanul Baroului București

Nimeni nu pricepe ce vrea de fapt Horia Constantinescu prin Ordinul dat

Până acum, doar CEC Bank a ieșit public să declare că ANPC pare să fi făcut controlul „pe repede înainte” iar vinovatul se pare că era deja cunoscut înainte de finalizarea investigației. ”Nu întelegem ce se urmărește prin această acțiune întreprinsă de ANPC, în condițiile în care banca oferă opțiunea de plată cu rate descrescătoare clienților. Aceștia au posibilitatea ca, după ce inițial au selectat opțiunea de rambursare în rate egale sau descrescătoare la începutul creditului, să opteze pentru modificarea tipului de rambursare a ratelor odată cu trecerea timpului”, au spus oficialii băncii deținute de Stat.

Cert e că ANPC a generat speranțe uriașe în rândul consumatorilor și confuzie în industria bancară. De joi încoace băncile și-au mobilizat avocații odată pentru a vedea cum să comunice cu clienții pe marginea Ordinului primit, dar și pentru a contesta decizia impusă de șeful ANPC.

Nimeni nu pricepe ce vrea de fapt Horia Constantinescu prin Ordinul dat. „​Clienții pot să vină și acum să solicite trecerea de la rate descrescătoare la rate egale, dar trebuie văzut dacă se vor încadra în gradul de îndatorare de 40% impus de Banca Centrală”, a declarat pentru HotNews un reprezentant al industriei bancare, după ce Protecția Consumatorului a amendat mai multe bănci.

E imposibil de pus în aplicare de către bănci, spun reprezentanții industriei. Ce înseamnă ”rate egale, dar raportat la dobândă”, cum scrie în Ordin? Rate egale înseamnă dobândă descrescătoare, asta e clar. Când adaugi „raportat la dobândă” nu se mai înțelege nimic. Practic, Ordinul acela vine să stabilească o nouă metodă de rambursare, o a treia cale, alta decât cele două prevăzute de lege. Cum să aplici așa ceva?, se întreabă membrii comunității bancare.

Eugen Rădulescu, BNR: cum ar fi să avem un depozit pe un an, dar banca să ne dea dobânda peste 10 ani?

Sunt pregătit să înțeleg că un calcul matematic simplu prezintă taine nebănuite pentru mulți semeni de-ai noștri, scrie și directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR. „Mult mai greu pot duce ideea că acești semeni iau decizii exact în domeniul care este o taină pentru ei. Aici este marea problemă – iar ea se manifestă peste tot unde politicul face numiri în funcții de decizie ale unor neica nimeni care au meritul de a ști să lipească afișe electorale sau doar să aibă o relație personala cu puternici ai zilei. Contraselectia pentru funcții de decizie, de la ministru la sef de birou într-o primărie, nu poate avea alt deznodământ.

În cazul de față întrebarea este: oare ar putea un inspector care știe să găsească în galantar un produs expirat sau unul fară acte de proveniență (de altminteri, o funcție cât se poate de utila social!) să înțeleagă cum se calculează o dobândă? Eu am mari îndoieli că răspunsul poate fi afirmativ. Așa cum nu înțeleg cum decizii cu mare greutate socială și economică pot să fie la pixul unui asemenea inspector.

Este clar că un calcul aritmetic e greu de înțeles. Hai să încerc să explic altfel: cum ar fi dacă avem un depozit pe un an, dar banca ne dă dobânda peste 10 ani? Cam asta își doresc cei care visează să plătească principalul și să amâne plata dobânzilor”, spune Eugen Rădulescu.

Contextul

ANPC a luat decizia surprinzătoare de a amenda mai multe bănci pentru ”practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor”, scrie Profit.ro. Directorul Paul Anghel precizează că „toate băncile vor fi controlate”, astfel că e posibil să apară și alte amenzi.

Cum au fost înșelați clienții în opinia ANPC: ”pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă”. Ce descrie ANPC aici este sistemul de rambursare a creditelor în rate egale sau anuități, care este folosit preponderent nu doar de băncile din România ci și de băncile din toată Europa. Și nu doar că este folosit, dar este și cuprins în lege.

Care este diferența între metodele de amortizare?

Sistemul de anuități presupune că fiecare rată lunară va fi egală pe parcursul rambursării creditului, ceea ce înseamnă că în prima parte a derulării contractului clientul va plăti mai multe dobânzi și mai puțin din capitalul împrumutat, situație ce se schimbă ulterior.

Sistemul de rate descrescătoare presupune împărțirea capitalului împrumutat în sume egale în fiecare rată lunară, după care se adaugă dobânda curentă, calculată la soldul rămas al creditului. Efectul este acela că prima rată va fi substanțial mai mare decât cea din sistemul cu anuități, dar ratele subsecvente vor fi din ce în ce mai mici.

Bineînțeles că plata în sistemul de rate descrescătoare reprezintă un avantaj în termeni financiari pe perioada de derulare a creditului, pentru că debitorul plătește mai puține dobânzi în total. De ce ar alege cineva să plătească mai multă dobândă? Pentru că altfel nu s-ar califica să ia suma dorită.