CNAS are probleme cu implementarea a două proiecte IT de aproape 58 de milioane de euro / Soluția propusă: Atragerea STS ca partener – Memorandum în Guvern

​Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) întâmpină probleme în derularea și finalizarea a două proiecte IT, finanțate cu fonduri UE, care au împreună o valoare estimată la circa 282 milioane de lei (cc. 58 milioane de euro), se arată într-un Memorandum aflat miercuri pe agenda Guvernului. Principalele probleme ar fi găzduirea echipamentelor achiziționate și lipsa de specialiști IT care să susțină implementarea acestora, iar soluția propusă este atragerea STS ca partener.

• CITEȘTE AICI MEMORANDUMUL PENTRU INFORMATIZAREA CNAS

Care sunt cele două proiecte IT cu care CNAS ar avea probleme de implementare

În Memorandumul inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de vicepreședintele CNAS, Adela Cojan, se spune că pentru dezvoltarea unor componente ale Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS), CNAS a demarat procedurile pentru accesarea de fonduri UE din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 pentru două proiecte IT:

• a) “Sistem informatic pentru conectarea la DES (n.a Dosarul Electronic de Sănătate) a furnizorilor de servicii paraclinice, clinice, medicină fizică și de reabilitare, îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu, medicină dentară, dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat – eDES” (Valoarea estimată a proiectului este de 115.148.781 lei cu TVA);
• b) “Sistem informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la servicii Medicale, Acte, recomandări și Tehnologii – SIGMA SMART” (Valoarea estimată a proiectului este de 166.844.006 lei cu TVA).

Principalele probleme pe care le are CNAS: Găzduirea echipamentelor achiziționate și lipsa de specialiști IT

În funcție de stadiul implementării proiectelor, acestea pot beneficia de finanțare din fondurile structurale și de investiții aferente exercițiului financiar 2021-2027, dar lucrurile nu merg chiar bine, potrivit Memorandumului.

• „În data de 10.09.2020 a avut loc o întâlnire comună între reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene – Autorității pentru Digitalizarea României – Serviciului de Telecomunicații Speciale – Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în cadrul căreia s-a menționat că problemele majore întâmpinate de către CNAS în vederea derulării și finalizării celor două proiecte sunt găzduirea echipamentelor achiziționate și lipsa de specialiști experți în hardware și software care să susțină implementarea acestora.
• Soluția identificată pentru depășirea acestor probleme a fost încheierea de acorduri de parteneriat între CNAS, ADR și STS, care să aibă ca obiectiv comun realizarea celor două proiecte.
• În ceea ce privește găzduirea echipamentelor, s-a considerat oportun ca acestea să fie plasate în centrele de date din spațiile STS.”, se arată în Memorandum.

Infrastructura hardware a PIAS este găzduită încă din 2010 într-un centru de date al STS / Datele medicale ale 18 milioane de români sunt gestionate prin PIAS

În document se precizează faptul că „infrastructura hardware care deservește în prezent funcționarea PIAS, pentru considerente legate de spațiul insuficient din centrul de date propriu, de cerințele de securitate, precaritatea condițiilor de mediu controlat și alimentare cu energia electrică, este găzduită începând cu anul 2010 în centrul de date specializat al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care potrivit HG nr. 459/2004 asigură și serviciile de telecomunicații necesare sistemului informatic unic integrat al CNAS.

Prin intermediul PIAS se gestionează date referitoare la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pentru un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare, un număr de peste 75.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale și medicamente, peste 800.000 de servicii raportate și validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale, datele fiind structurate în peste 420.000 tabele.”

Două soluții identificate pentru derularea celor două proiecte IT: De ce atragerea STS ar fi soluția cea mai fezabilă și eficientă

În document se spune că pentru derularea celor două proiecte au fost identificate două soluții:

Soluția 1: Proiectele vor fi implementate în parteneriat de către CNAS, ADR și STS

Motivul: pentru minimalizarea riscurilor și pentru o implementare eficientă, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere tehnologic și luând în considerare potențialele riscuri de securitate.

Activităţile de achiziție a infrastructurilor hardware şi de virtualizare (infrastructurile hardware şi platformele software de virtualizare, inclusiv asigurarea securității cibernetice a acestora – infrastructuri hardware aferente noilor sisteme informatice) să fie realizate de către STS, acesta devenind ulterior proprietarul infrastructurilor hardware şi de virtualizare, care vor fi integrate pe platforma comună de virtualizare administrată de către STS și care vor fi utilizate exclusiv pentru realizarea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice ale celor două proiectelor, STS asigurând cu resurse proprii funcționarea, administrarea și mentenanța infrastructurilor hardware de virtualizare pe întreaga perioadă a utilizării de către CNAS a acestor sisteme informatice.

În cadrul acestei soluții, CNAS, cu spijinul ADR, achiziționează software și licențe, servicii de dezvoltare și aplicații, va fi proprietarul bazelor de date şi conţinutului acestora, a codurilor sursă aferente aplicațiilor dezvoltate, a informațiilor rezultate din utilizarea sistemelor informatice, va deține dreptul exclusiv de acces și administrare la acestea, precum și credențiale cu drepturi de vizualizare la nivelul întregilor infrastructuri hardware, software și de rețea aferente celor două sisteme informatice, SIGMA SMART şi eDES, accesate din reţeaua STS, prin terminalele autorizate, cu respectarea procedurilor specifice, în prezenţa unui reprezentant STS, în scopul îndeplinirii indicatorilor proiectelor.

Avantajele soluției cu STS:

• – Proiectele vor putea fi depuse spre finanțare și implementate într-un interval de timp care poate permite realizarea proiectelor (aproximativ 26 de luni), fiind eligibile pentru finanțarea prin Programul Operațional Competitivitate sau alte surse din fonduri structurale și de investiții din perioada de programare 2021-2027.
• – Este eliminat riscul reprezentat de lipsa personalului (la nivelul CNAS) specializat atât pentru definirea specificațiilor tehnice, care vor sta la baza achizițiilor de infrastructuri hardware, cât și pentru monitorizarea, diagnosticarea, intervenția, confirmarea incidentelor de natură hardware apărute în viitor.
• – Administrarea și mentenanța infrastructurilor hardware nu mai afectează FNUASS, fiind asigurate cu resurse proprii de către STS
• – Proiectele sunt scrise astfel încât soluțiile vor putea migra către Cloud-ul Guvernamental sau un Cloud hibrid, potrivit cerinței ghidului solicitantului.
• – Centrele de date STS în care vor fi găzduite infrastructurile hardware și de securitate cibernetică vor asigura condițiile de securitate, fiabilitate și funcționalitate necesare sistemelor.
• – Cheltuielile de operare estimate conform studiului de fezabilitate pentru o perioadă de 10 ani, pe care CNAS va trebui să le suporte, sunt de 9.196.067 lei pentru SIGMASMART și tot de 9.196.067 lei pentru eDES, astfel cum sunt detaliate în Anexele 1 și 2, semnificativ mai mici decât cheltuielile pe care le presupune implementarea Soluției II.

Dezavantajele soluției cu STS:

• – Sistemele informatice dezvoltate nu vor fi integral în proprietatea CNAS, astfel cum sunt în prezent sistemele componente ale PIAS, pentru care infrastructura hardware și componenta software se află în proprietatea și patrimoniul CNAS.

Soluția 2: Achiziția infrastructurilor hardware și de virtualizare (infrastructurile hardware şi platformele software de virtualizare, inclusiv asigurarea securității cibernetice a acestora – infrastructuri aferente noilor sisteme informatice) să fie realizată de către CNAS în parteneriat cu ADR

CNAS și ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) vor derula, fără sprijinul STS proiectele menţionate, iar CNAS va deține în proprietate sistemele informatice în totalitatea lor, fiind necesară însă asigurarea mentenanței infrastructurilor pe întreaga perioadă a utilizării acestor sisteme informatice.

Avantajele acestei soluții:

• – Sistemele informatice dezvoltate vor fi parte componentă a PIAS, atât infrastructurile hardware cât și componentele software vor fi în proprietatea și patrimoniul CNAS.
• – Oferă predictibilitate și control pentru CNAS.

Dezavantajele acestei soluții:

• – Proiectele vor fi actualizate și redepuse spre avizare de către CTE, diminuându-se perioada de implementare estimată în prezent la 27 de luni, existând riscul ca proiectele să nu poată fi implementate.
• – CNAS nu dispune de un spațiu cu destinația Centru de date specializat pentru asigurarea cerințelor de operaționalizare și securitate ale infrastructurilor, fiind necesară identificarea unor locații adecvate pentru găzduirea acestora și suportarea cheltuielilor aferente.
• – CNAS va trebui să angajeze personal specializat atât pentru definirea specificațiilor tehnice, care vor sta la baza achizițiilor de infrastructuri hardware, cât și pentru monitorizarea, diagnosticarea, intervenția, confirmarea incidentelor de natură hardware apărute după perioada de sustenabilitate a proiectelor.
• – Administrarea și mentenanța sistemelor vor fi suportate din FNUASS.
• – Cheltuielile de operare estimate conform studiului de fezabilitate pentru o perioadă de 10 ani, pe care CNAS va trebui să le suporte, sunt de 132.109.117 lei pentru SIGMASMART și de 90.547.749 lei pentru eDES, astfel cum sunt detaliate în Anexele 1 și 2, semnificativ mai mari decât cheltuielile pe care le presupune implementarea Soluției I.

În concluzie, soluția fezabilă și eficientă identificată este implementarea în parteneriat cu STS a celor două proiecte (Soluția 1).