Comisia Europeană menționează necesitatea construirii unei ”legături feroviare de mare viteză” București – Budapesta până în 2040

În cadrul unui document gândit să îmbunătățească legăturile feroviare europene, Comisia Europeană menționează și necesitatea ca până în 2040 să fie gata o legătură feroviară ”de mare viteză” între București și Budapesta. Între cele două capitale sunt 850 km și trenurile fac 15 ore, iar despre o legătură de viteză s-a vorbit de mai multe ori în ultimii 15 ani și este foarte departe momentul în care călătoria va dura 7-8 ore. Cel puțin pentru următoarele 3-4 decenii nu pare posibilă construcția în România a unor linii care să permită viteze de peste 250 km/h.

Într-un document amplu cu un set lung de propuneri, Comisia Europeană spune că pe toate coridoarele TEN-T trenurile de pasageri ar trebui ca până în 2040 să poată circula cu 160 km/h sau mai mult, creând în acest mod conexiuni feroviare competitive de mare viteză (competitive high-speed railway connections).

Citește și: România și trenurile internaționale – O istorie de 130 de ani, de la trenurile ce parcurgeau peste 3.000 de km până la rutele mult mai scurte din prezent

Documentul spune că ”legături de mare viteză” între București și Budapesta și între Porto și Vigo ar trebui să fie operaționale până în 2040. Trebuie spus aici că, în comunicările Comisiei, termenul ”high-speed rail” este adesea utilizat pentru viteze de peste 160 km/h pe linii convenționale și nu doar pentru viteze de 250 km/h pe linii speciale, precum cele dedicate trenurilor TGV, AVE sau ICE.

Dacă ar fi să fie construită o linie adevărată de mare viteză între București și Budapesta, costurile ar fi lejer de peste 20 miliarde euro și ar dura enorm, la ritmul în care se construiește la noi.

Citește și: Trenurile din România în 2022 – Cât vor dura călătoriile și care sunt porțiunile cele mai rapide, dar și cele de evitat din cauza șantierelor

Pe de altă parte, după 2026 -2028 ar trebui să putem circula cu viteză mare între București și Curtici, iar drumul va dura, în loc de peste 11 ore, undeva pe la 7 ore, datorită unor porțiuni extinse de 140-160 km/h. Nu va fi prea curând modernizată porțiunea Brașov – Predeal și nu vom vedea curând electrificare pe Cluj – Oradea.

Citește și:

Cum au schimbat trenurile Europa ultimilor 50 de ani – Viteză, curățenie, un pat bun și un drum rapid până la muncă

De la Curtici la Budapesta sunt sectoare cu 120 km/h în prezent, iar de la Budapesta la Viena sunt sectoare de 160 km/h. În Austria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria sunt sectoare consistente de pe magistralele mari unde cele mai rapide trenuri rulează cu medii de peste 100 km/h, iar cele care opresc peste tot au viteze de 50-60 km/h. La noi, pe unele magistrale vitezele medii sunt de 50-55 km/h, iar la trenurile Regio care opresc peste tot vitezele sunt pe la 35-40 km/h.

CE spune că în Europa trenul poate fi atractiv pentru tot mai multă lume doar dacă vitezele vor crește și dacă legăturile transfrontaliere vor fi net îmbunătățite. În România, spre exemplu, singura țară cu care sunt multe legături feroviare este Ungaria, în timp ce cu Ucraina și Serbia nu mai avem, iar cu Bulgaria și Moldova sunt foarte slabe conexiunile.

Vor fi încurajate tot mai mult investițiile în trenuri de noapte internaționale și se va merge pe ideea micșorării taxelor de utilizare a rețelelor feroviare și pe simplificarea modului în care pot fi cumpărate bilete în trafic internațional.

Prin noul set de propuneri ale CE se creează un nou coridor european de transport în regiunea estică a UE, coridor care va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Și România va face parte din acest coridor care va crea o nouă legătură între Gdansk, Slovacia, Ungaria, România (inclusiv Constanța), Bulgaria și Grecia.

Ce spune Comisia

O rețea TEN-T inteligentă și durabilă

TEN-T este o rețea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. Aceasta conectează 424 orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, aceasta va reduce timpul de deplasare între aceste orașe. De exemplu, călătorii vor putea călători între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore cu trenul, în locul celor 4,5 ore necesare în prezent.

Pentru a aborda legăturile lipsă și pentru a moderniza întreaga rețea, propunerea de astăzi:

• solicită ca principalele linii de cale ferată pentru călători TEN-T să permită trenurilor să se deplaseze cu viteze de 160 km/h sau mai mari până în 2040, creând astfel conexiuni feroviare de mare viteză competitive în întreaga Uniune. Canalele și râurile trebuie să asigure condiții bune de navigație, neîngrădite, de exemplu, de nivelurile apei, pentru un număr minim de zile pe an;

• solicită mai multe terminale de transbordare, îmbunătățirea capacității de manipulare la terminalele de marfă, reducerea timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei feroviare, trenuri mai lungi pentru a transfera mai multe mărfuri către moduri de transport mai ecologice, precum și opțiunea transportării camioanelor pe calea ferată pe întreaga lungime a rețelei feroviare. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale, aceasta creează, de asemenea, nouă „coridoare europene de transport” care integrează transportul feroviar, rutier și căile navigabile.

• introduce un nou termen-limită intermediar, și anume 2040, pentru a devansa finalizarea principalelor părți ale rețelei înainte de termenul din 2050, care se aplică rețelei globale extinse. Astfel, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și Budapesta și București – printre altele trebuie finalizate până în 2040.

• solicită tuturor celor 424 de orașe mari din cadrul rețelei TEN-T să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a spori și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta.

Creșterea traficului feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi

Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure și mai ecologice moduri de transport și, prin urmare, se află în centrul politicii noastre de a face mobilitatea UE mai durabilă. Propunerea TEN-T prezentată astăzi este însoțită de un plan de acțiune privind transportul feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi, care stabilește o foaie de parcurs cu acțiuni suplimentare pentru a ajuta UE să își îndeplinească obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare a acestuia până în 2050.

Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7 % din distanțele parcurse pe calea ferată între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja un număr mai mare de persoane să ia în considerare trenul pentru călătoriile în străinătate, planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru călători.

Printre acțiuni se numără:

• o propunere legislativă în 2022 pentru a stimula emiterea de bilete multimodale ușor de utilizat;

• acordarea posibilității pasagerilor de a găsi cele mai bune bilete la prețul cel mai atractiv și de a sprijini mai bine călătorii care se confruntă cu perturbări, precum și angajamentul de a investiga o scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren;

• abrogarea normelor tehnice și operaționale naționale redundante;

• anunțarea propunerilor pentru 2022 privind orarele și gestionarea capacităților, care vor stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide și mai frecvente;

• orientări privind tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care vor facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, sporind concurența și permițând prețuri ale biletelor mai atractive pentru călători.

Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte-pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T.