Competitia privata se ascute si pe piata rachetelor din China

25 iulie a marcat primul succes orbital al unei rachete private chineze. Este vorba despre Hyperbola 1 a celor de la Interstellar Glory Space Technology Ltd. Din Beijing, sau asa cum sunt cunoscuti din punct de vedere comercial, i-Space. Evenimentul vine dupa 2 incercari nereusite ale competitorilor de la OneSpace (martie 2019 cu racheta OS-M1) si LandSpace (octombrie 2018 cu racheta Zhuque-1), potrivit Space Alliance.

Toate cele trei rachete concureaza in aceeasi clasa (aproximativ 20 m lungime, 20-30 de tone greutate la lansare, incarcatura utila 200-300 kg, zbor in orbita LEO joasa, undeva la 300 km altitudine) si folosesc infrastructura bazei Jiuquan Satellite Launch Center.

Si daca tot am amintit acest lucru, trebuie sa spunem ca in China, data fiind natura acestor proiecte, delimitarea intre privat si guvernamental ramane foarte subtire, multe dintre aceste companii fiind sustinute financiar, mai mult sau mai putin la vedere, de grupuri mari industriale de stat.

In unele situatii, aceste grupuri, pentru a-si adapta mai bine modelul de afaceri la piata, au incercat chiar sa infiinteze direct companii mai mici – cum este cazul lui ExPace, o subsidiara a lui CASIC (China Aerospace Science and Industry Corporation), sub umbrela careia s-a dezvoltat gama de vehicule Kuaizhou (ultima lansare in septembrie 2018, alte lansari fiind asteptate anul acesta).

Cele 3 entitati pe care le-am amintit la inceput, nu sunt singurele companii care si-au anuntat intentia de a construi rachete. Link Space Aerospace Technology Inc. a fost spre exemplu prima companie de acest fel inregistrata in China (2014), insa pana in prezent nu a reusit sa depaseasca granita suborbitala.

Revenind la i-Space, compania activeaza in Beijing din anul 2016 si are un personal de 120 de angajati. Pana acum a mai efectuat doua zboruri suborbitale, Hyberbola-1S si Hyberbola-1Z, atingand altitudinea de 108 km.

Hyperbola-1, cea care a trecut de bariera orbitala saptamana trecuta, este insa un vehicul mult mai complex. Are 20.8 m lungime (dublu fata de variantele mentionate anterior) si un diametru mediu de 1.4 m. Cantareste 31 de tone la lansare si are patru trepte: trei pe baza de combustibil solid si ultima pe baza de combustibil lichid, restartabila, cu ajutorul careia poate manevra dupa cum este necesar pentru scenariul de zbor. Conform lui i-Space, racheta este capabila sa transporte intr-o orbita SSO la altitudinea de 500 km, o incarcatura cu masa de pana la 260 kg.

Treapta intai foloseste, ca si 1S si 1Z, stabilizatoare aerodinamice reglabile, devenite celebre azi pe Falcon 9, dar care trebuie spus, au fost folosite in industria de aparare, sub diverse forme, inca din anii 50.

Joi insa, s-a zburat pe o traiectorie inclinata la 42.7 grade fata de Ecuator, doar pana la inaltimea de 300 km. La bord au fost pasageri pentru Institutul de tehnologie din Beijing, pentru Aerospace Science and Technology Space Engineering Development Co. Ltd., pentru postul TV CCTV, dar si pentru alti sponsori (printre ei o companie de vinuri si una de automobile – Chang’an Motors care, copiind ideea lui Elon Musk, si-a lansat ultimul model, o replica la scala, la propriu in spatiu).

Evolutia nu se va opri aici, compania lucrand in paralel la modelele Hyperbola-2 (pe care doreste sa il introduca in serviciu in 2021) si respectiv Hyperbola-3 (o racheta reutilizabila de clasa mare), plus la un avion suborbital.