Controversata afacere Palatul Stirbey: un aviz care ar putea costa Ministerul Culturii 6 milioane de euro

Omul de afaceri Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Stirbey din Calea Victoriei, cere daune de circa 6 milioane de euro Ministerului Culturii pe motiv ca institutia nu i-a emis un aviz pentru complexul pe care are in plan sa-l ridice in spatele monumentului, respectiv un bloc de circa 37 metri inaltime. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, spune ca nu se sperie de amenintari si ca va da un aviz doar atunci cand va fi convins ca proiectul respecta toate conditiile legale si nu afecteaza patrimoniul construit.

„Am depus in conformitate cu dispozitiile art. 7 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, plingerea prealabila la Ministerul Culturii si Patrimoniului National pentru tergiversarea ilegala a eliberarii avizului necesar introducerii spre aprobare in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, a Planului Urbanistic Zonal, ce include integrarea Palatului intr-un complex multifunctional modern. In plingerea respectiva solicit si daune materiale in valoare de 5.760.854 EURO, pierdere anuala provocata de Ministerul Culturii in solidaritate cu ministrii Th. Paleologu si Kelemen Hunor in aceasta perioada. Daca in 30 de zile nu primesc un raspuns, ma adresez mai departe instantei”, spune Ovidiu Popescu.

Acesta este nemultumit de faptul ca Ministerul Culturii, prin Comisiile de specialitate, a fost initial de acord cu proiectul dupa care s-a razgandit.

„Proiectul a fost avizat favorabil, conform fisei de vot, la sectiunea de urbanism-Zone protejate, in data de 24.09.2009 si a fost aprobat in cadrul sedintei Plenului Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, in data de 30.09.2009, conform informatiilor de pe site. Ulterior, domnul Paleologu ne-a comunicat ca a fost respins la sedinta Comisiei Nationale a Monumentelor istorice de pe 25.11.2009. Asta contrar deciziei luate in urma cu doua luni. De atunci Ministerul nu ne-a eliberat avizul, favorabil sau nefavorabil. Cand le ceream sa ne comunice un raspuns, ne spuneau ca trebuie sa mai aducem cate ceva. Ultima data ne-a cerut sa aducem documentatia pentru consolidarea si restaurarea palatului. Or, legea nu ne obliga in aceasta faza sa aducem astfel de documente. Cand vom veni la avizat cu proiectul pentru autorizatie de construire, asa cum ne obliga legea, atunci vom aduce si proiectul de restaurare. Avem aviz de urbanism de la primaria Capitalei, aviz de oportunitate, am mai taiat din inaltime cum au vrut ei, ne-am mai retras fata de palat si tot nimic”, spune Ovidiu Popescu.

Acesta sustine ca nu are resursele materiale sa consolideze doar palatul, fara sa faca si proiectul din spate. „Nu are nimeni 15-20 de milioane de euro sa dea pentru restaurarea palatului. Numai proiectul de consolidare costa un milion de euro. Mai ales pe criza asta. Restaurarea palatului o voi face o data cu ridicarea constructiilor din spate. Ca sa pot sa obtin bani. E usor sa spui „restaureaza palatul”. Il restaurez si dupa aceea vine banca si mi-l ia ca nu am din ce sa platesc creditul. Palatul nu poate produce cat produc cladirile din spate, ca sa acopere investitia. Nu zic sa ies in profit. Daca era asa de usor de restaurat, trebuia sa-l restaureze Ministerul Culturii. Eu de la ei l-am luat in paragina”, sustine investitorul.

In replica, ministrul Culturii spune ca face tot posibilul sa apare patrimoniul construit. „Proiectul a fost refuzat anul trecut de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Nu vreau sa discut despre perioada dinaintea venirii mele. Dar, la inceputul anului, domnul Ovidiu Popescu a venit in audienta si i-am explicat cum stau lucrurile. Nu ma sperie cu astfel de amenintari. Trebuia sa refaca proiectul. Respectiv inaltimea de 20 de metri sa nu fie depasita, sa respecte caracteristicile zonei. Nu au venit cu aceste modificari. Referitor la faptul ca proiectul ar fi fost avizat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, nu am primit niciun document oficial privind avizarea. In plus, la inceputul anului, au inregistrat un alt proiect, din cate stiu eu. Deci, pe acela il discutam. Nimeni nu trebuie sa creada ca daca cere un aviz va si primi un aviz favorabil. Cand voi fi convins ca proiectul respecta toate conditiile legale, nu o sa ma opun. Daca proiectul nu respecta patrimoniul construit, il retrimit la Comisie. Referitor la plangerea prealabila, am trimis-o la comisiile de specialitate sa dea un raspuns. Cred ca ar trebui sa ne gandim in ce directie vrem sa mergem. Putem sa distrugem tot sau putem sa dezvoltam orasul echilibrat. Eu le-am spus celor care au venit la noi sa se gandeasca la un venit mai modest si sa se gandeasca si la patrimoniu. Pentru ca, evident, daca nu fac nu stiu cate etaje, profitul va fi mai mic. Cand au cumparat un monument trebuia sa se gandeasca de cati bani au nevoie ca sa-l restaureze”, ne-a declarat Kelemen Hunor.

Istoric proiect

Conform Planului Urbanistic General, in spatele Palatului Stirbey se putea construi o cladire cu un Coeficient de Utilizare al Terenului (CUT) de 1,8, iar pe partea dinspre Calea Victoriei, de 5. Inaltimea maxima admisa era de 22 de metri.

In primavara anului trecut, Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei, a semnat un aviz de urbanism prin care li se permitea investitorilor sa construiasca pe 70 la suta din teren, cu un CUT de 4,5 si inaltime maxima de 40 de metri. Ulterior, pentru aceasta propunere a primit si aviz de oportunitate.

La sfarsitul lunii septembrie, anul trecut, Sectiunea de Urbanism a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice de la Ministerul Culturii a avizat favorabil proiectul cu conditia ca Procentul de Ocupare al Terenului sa nu fie mai mare de 65%, iar Coeficientul de Utilizare al Terenului, de 4,5. Inatimea cladirii care se vede din Calea Victoriei sa nu depaseasca 37,65 m, iar cea dinspre strada Budisteanu, 17,5 m.

Pentru a fi discutat in Consilul General al Municipiului Bucuresti, proiectul mai are nevoie de aviz de la Ministerul Culturii.