Corespondență din Găgăuzia, Republica Moldova: Oamenii votează într-un liceu reabilitat cu bani europeni, dar spun, în limba rusă, că „în UE e prea mult LGBT”

Corespondenta HotNews în Republica Moldova a petrecut ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru integrare europeană în regiunea autonomă Găgăuzia, condusă de bașcana pro-rusă Evghenia Guțul. Oamenii de aici vorbesc doar în limba rusă, iar mulți dintre cei cu care HotNews a stat de vorbă au o părere proastă despre UE, în ciuda fondurilor europene de care regiunea a beneficiat.

• În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a trimis peste 40 milioane de euro în Găgăuzia.

În jurul orei 9 dimineață, în fața Liceului „N. Tretiacov” din Comrat, capitala autonomiei găgăuze, au venit destul de puțini oameni să voteze pentru referendumul de integrare europeană și pentru alegerile prezidențiale. 

La intrarea în unitatea școlară îmi atrage atenția o plăcuță, cu sigla Uniunii Europene, pe care scrie, în română și rusă, că liceul a obținut sprijin financiar din partea „Fondului pentru eficiență energetică” pentru următoarele lucrări:  înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare, izolarea termică a pereților exteriori, izolarea termică a acoperișului. 

Acest fond este gestionat de Comisia Europeană, iar Republica Moldova tocmai a obținut alte 9,5 milioane de euro pentru reparații menite să reducă cât mai mult cheltuielile cu încălzirea clădirilor.

Dar nu doar pentru eficiență energetică au ajuns bani europeni în Găgăuzia. În ultimii 10 ani, în regiunea autonomă în care trăiesc 155 mii de persoane, UE a investit în total peste 40 milioane de euro. Banii au fost folosiți pentru modernizarea a zeci de grădinițe, școli, instituții publice, eficientizare energetică a clădirilor dar și construcția de apeducte. 

Liceul „N. Tretiacov” din Comrad este unul cu predarea în limba rusă, la fel ca aproape toate unitățile de învățământ din Găgăuzia. Un singur liceu cu predare în română există în regiunea.

„Noi am crescut în limba rusă”, îmi spune o femeie venită să voteze. De altfel, dacă nu cunoști limba rusă nu ai cum să te înțelegi cu locuitorii din Găgăuzia, chiar dacă limba oficială este română (la fel ca în toată Republica Moldova), iar limba minorității găgăuze este găgăuza, una apropiată de turcă.

Am încercat să stau de vorbă cu cât mai mulți oameni care au venit în această zi importantă pentru Republica Moldova să voteze la Liceul „N. Tretiacov”.

Când i-am întrebat despre motivele pentru care au votat, în general, mi-au răspuns că vor condiții mai bune de viață, prețuri mai mici și pensii mai mari. De asemenea, mulți s-au ferit să spună dacă au votat sau nu la referendumul pentru integrare europeană.

Pe lângă alegerile prezidențiale, moldovenii au fost chemați la urne și pentru a decide modificarea Constituției astfel încât integrarea europeană să devină obiectiv național.

„Am votat ca poporul să trăiască mai ușor, să se schimbe aceste prețuri. Totul este foarte scump, oamenilor nu le ajung salariile și pensiile”, mi-a spus un bărbat pe care l-am abordat la intrarea în liceu.

Când l-am întrebat dacă a votat și la referendum mi-a spus „despre asta nu vom vorbi”.

Dintre cei 11 candidați la prezidențiale, doi sunt din Găgăuzia. Este vorba despre Alexander Stoianoglo, reprezentantul socialiștilor și Irina Vlah, fosta guvernatoare (bașcană) a regiunii. Stoianoglo a declarat că nu votează la referendum deși este „pentru integrarea europeană”.

Între pensia de 645 RON pe lună și propaganda rusă

O femeie pe care am întâlnit-o la secția de votare mi-a spus că tocmai a ieșit la pensie și primește 2500 lei moldovenești pe lună (645 RON). 

„Ce să fac cu acești bani, s-a plâns femeia”, după care a început s-o critice pe președinta Republicii Moldova. 

„Înarmează oamenii ca să se lupte, ea are nevoie de tancuri, nu și oamenii. Nu vreau nici să o văd, nici să o aud”, a mai declarat găgăuza. 

Trebuie spus că una dintre principalele narațiuni pe care propaganda rusă a folosit-o în ultima perioada a fost aceea că Republica Moldova se înarmează și că „aderarea la UE înseamnă militarizarea țării”. Acest lucru a fost contrazis de oficialii moldoveni, dar și de instituțiile internaționale. 

În ceea ce privește referendumul pentru integrarea europeană, femeia mi-a spus că este împotriva aderării la UE:

„Nu, nu vreau. Moldova este Moldova. Părinții mei au trăit în timpul României, cu românii. Suficient. Mama, Dumnezeu să o ierte, spunea că rușii au venit și ne-au curățat, ne-au arătat cum să trăim. Noi am crescut deja cu limba rusă”, a explicat femeia.

„Ne va fi mai bine dacă vom fi de sinestătători”

O mare parte dintre cei cărora le-am adresat întrebări s-au limitat doar să spună că „au votat pentru pace”, fără alte detalii. Alții au replicat tranșant că nu vor discuta cu presa opțiunile lor de vot. Totuși, mai mulți dintre alegătorii veniți la secția de votare au fost mai deschiși. 

„M-a convins o candidată care ne-a promis ca în țara noastră să fie pace, dreptate. În general nu am ascultat-o, dar am citit și mi-a plăcut tot ce ne-a spus. Am crezut-o. Cred că am făcut o alegere corectăm, nu am niciun dubiu”, mi-a spus o altă femeie.

-Și despre referendum, vă rog, ne spuneți, dacă ați participat și cum ați votat?
–Sincer, nici nu știu ce să vă spun. Am votat eu, sigur, ca toți. Deja, știți pentru ce. De ce trebuie să mergem undeva (nr.- în UE)? Cred că ne va fi mai bine, dacă vom fi de sinestătători”, a spus femeie. 

„Acolo e prea mult LGBT”

Un alt subiect pe care propaganda rusă l-a folosit în această perioadă pentru a convinge moldovenii să nu fie de acord cu referendumul pentru integrarea europeană a fost acela al minorităților sexuale. „Prin integrarea în UE se vor pierde valorile familiei tradiționale”, au spus rușii pe toate canalele disponibile. 

În mod evident, narațiunea este una falsă, deoarece UE nu are o agendă „pro-LGBT” pe care încearcă s-o impună statelor membre, ci una „pro-drepturi” ale minorităților, inclus cele sexuale. 

– Eu am participat, dar acest referendum este ilegal.
– De ce credeți așa?
– Referendum, să schimbăm Constituția – este ceva straniu. 

– Dar în general, susțineți integrarea europeană a Republicii Moldova?
– Nu, nu văd sensul în asta. Acolo este prea mult LGBT, etc. Asta contravine obiceiurilor noastre”, a declarat un bărbat.

„Nu avem nevoie de integrare europeană”

– În cadrul referendumului am votat „împotriva”, pentru că modificările Constituției pot fi diferite, nu doar spre bine. Eu cred că în timpul actual, Constituția noastră corespunde în totalitate tuturor normelor și nu are nevoie de modificări.
– Ce credeți, în general, despre procesul de integrare europeană?
– În general, integrarea europeană este poate și un subiect bun, dar eu cred că nu avem nevoie de asta, pentru că acolo nu sunt acele valori, cu care suntem obișnuiți”, a declarat un bărbat.

„Cred că integrarea europeană se va întâmpla oricum”

Există totuși și oameni din Găgăuzia care se pronunță tranșant pentru integrarea europeană.

-„Nu are sens să spunem „nu”. Toate proiectele deja au fost lansate, totul deja se întâmplă la noi. Să dăm înapoi cu totul. asta deja va fi imposibil. Am votat „pentru”. Cred că asta se va întâmpla oricum (integrarea europeană – n.r.). Referendumul va fi validat, iar cine nu-și dorește acest lucru – treaba lui”, a declarat o femeie.

Guvernatoarea Găgăuziei a câștigat cu ajutorul oligarhului pro-rus Șor

În prezent, autonomia găgăuză este condusă de Evghenia Guțul, deschis susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, care în prezent se ascunde la Moscova, care în luna curent s-a fotografiat cu președintele rus Vladimir Putin, anunțând că a discutat cu acesta inclusiv subiectul „gazelor ieftine” pentru Republica Moldova. Anterior, în două alegeri consecutive, funcția de guvernator al acestei regiuni a ocupat Irina Vlah, fiind susținută în primul scrutin de liderul socialiștilor, fost președinte Igor Dodon. Și Vlah, în timpul primul mandat, alături de Dodon, s-a întâlnit cu Putin.