Cât dai, atâta face! România a cheltuit pentru cercetare-dezvoltare 1 euro/an/locuitor în 2022

​Când spui Germania, spui mașini bune. Dacă spui Elveția, spui ceasuri de calitate. Când spui Scoția, te gândești la un whisky de calitate. Sau, în cazul Franței, la un vin bun. Dar cu ce asociezi imaginea României?, se întreba retoric acum o săptămână Jean Valvis, creatorul unor branduri cunoscute în piață.

Toate țările mai sus amintite investesc puternic în cercetare și dezvoltare, știind că cercetarea și dezvoltarea sunt un motor esențial al creșterii economice care stimulează inovația, invenția și progresul. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare pot duce la descoperiri care pot genera profituri și bunăstare pentru consumatori.

Acest lucru pare ne-esențial pentru România, care în 2022 a cheltuit anual 17 euro/locuitor, cea mai mică sumă din țările UE, potrivit datelor Eurostat, confirmate de o analiză a Institutului Național de Statistică. Adică puțin peste un euro, sau altfel spus cât lași bacșiș unui chelner după o masă deloc sofisticată sau unui taximetrist care te duce de la hotel la gară.

Bulgarii, care sunt deasupra noastră în clasament, au alocat pentru cercetare aproape dublu față de noi.

Mai jos, aceleași cheltuieli calculate ca pondere în PIB:

Prin investiții făcute în cercetare, firmele pot avea un avantaj competitiv față de competitorii lor, își pot reduce costurile sau crește productivitatea marginală.

Cercetarea și dezvoltarea duce deseori la apariția de noi produse sau de noi servicii. De exemplu, fără cercetare și dezvoltare, telefoanele mobile sau alte dispozitive similare nu ar fi apărut poate niciodată. Internetul și chiar modul în care ne ducem viața azi, rezervând online și cumpărându-ne haine de pe net ar fi fost imposibil dacă firmele nu ar fi făcut investiții în cercetare și dezvoltare.

Ce spun datele Statisticii:

• La sfârşitul anului 2022, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 49.052 salariaţi

• După sectorul în care şi-au desfăşurat activitatea, cei mai mulţi salariaţi (41,0%) au activat în sectorul învăţământ superior, (31,8%) în sectorul mediului de afaceri, (26,5%) în sectorul guvernamental şi (0,7%) în sectorul privat non-profit

• Domeniile ştiinţifice în care au activat cel mai mare număr de salariaţi în cercetare-dezvoltare sunt reprezentate de ştiinţele inginereşti şi tehnologice (50,4%) şi de ştiinţele naturale și exacte (18,0%), iar cei mai puţini au activat în domeniul ştiinţelor umaniste (3,7%)

• Principalele surse de finanţare utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au fost sursele de la firme, cu o pondere de (54,5%) şi de la fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare)- 30,9%

• Fondurile din străinătate au contribuit ca sursă de finanțare în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cu 12,3%

• Cheltuielile totale efectuate în anul 2022 pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 6,4 mld. lei din care 5,8 mld lei (91,6%) cheltuieli curente şi 541,5 milioane lei (8,4%) cheltuieli de capital. Din totalul cheltuielilor curente ponderea cea mai mare a fost reprezentată de cheltuielile pentru personalul intern

• Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (49,2%), sectorul învăţământ superior (28,1%).