Sari direct la conținut

Cât de puternică a devenit flota rusă din Marea Neagră după amplul program de modernizare din ultimii ani? Temutele rachete Kalibr pot lovi Kievul direct de pe mare

HotNews.ro
Nave de lupta rusesti la Sevastopol, Foto: Vasiliy Batanov / Sputnik / Profimedia Images
Nave de lupta rusesti la Sevastopol, Foto: Vasiliy Batanov / Sputnik / Profimedia Images

Dacă temerile Kievului și ale Occidentului se vor adeveri și Rusia va ataca iar Ucraina, un nou front se va deschide pe mare. Bătălia navală s-ar putea extinde adânc în teritoriul ucrainean și unii lideri de la Kiev ar putea fi vizați de atacuri cu rachete. Perspectiva, de neimaginat în urmă cu doar câțiva ani, a devenit acum o posibilitate reală după modernizarea rapidă a flotei ruse din Marea Neagră, scrie Forbes.

Kremlinul a investit în ultimii ani miliarde de dolari pentru dotarea flotei sale cu noi nave, submarine, avioane de război și, poate cel mai important, rachete mare-sol Kalibr care pot lovi ținte aflate la sute de kilometri distanță.

Dacă forțele rusești masate în prezent la granița cu Ucraina încep să avanseze înspre Vest, navele și submarinele Rusiei ar putea ataca poziții militare și instituții civile cu numeroase rachete Kalibr.

„Flota Mării Negre a fost semnificativ modernizată”, au notat Sidharth Kaushal și Sam Cranny-Evans într-un studiu publicat în luna decembrie de Royal United Services Institute din Londra.

Modernizarea flotei ruse din Marea Neagră

La începutul lui 2014, anul în care Rusia a anexat Crimeea, flota rusească din Marea Neagră era, chiar și după standardele extenuate ale Moscovei, foarte veche.

Aproape toate cele 38 de nave din prima linie ale flotei erau moștenite din perioada sovietică, inclusiv nava amiral Moskva, crucișătorul Kerci și distrugătorul Smetlivy.

Flota era completată de fregate, corvete, nave de desant și un singur submarin electric cu motor diesel.

După anexare sediul flotei Mării Negre a fost mutat în orașul-port Sevastapol din Crimeea, fiind demarat un amplu proiect de modernizare.

Nave ruseși la o paradă din Sevastapol (FOTO: Vasiliy Batanov / Sputnik / Profimedia Images)

Kerci și Smetlevy au fost casate, echipajele lor fiind transferate pe nave mai noi ce au sosit din diferite șantiere navale, inclusiv cel din Kerci aflat în estul Crimeii.

Nava amiral Moskva a trecut la rândul ei prin șantierele navale, alăturându-se din nou flotei cu rachete anti-navă supersonice P-1000.

Flota rusă din Marea Neagră a fost întărită de asemenea cu trei fregate înarmate cu rachete din clasa Amiral Grigorovici, patru nave de patrulare de ultimă generație Project 22160 și șase submarine de atac din clasa Kilo.

În 2014 Flota Mării Negre nu avea rachete mare-sol însă astăzi o treime din navele sale sunt dotate cu rachete Kalibr care sunt ghidate cu ajutorul dronelor și avioanelor de recunoaștere și supraveghere.

Navele rusești de la Marea Neagră nu sunt, în medie, foarte mari. Moskva, de departe cel mai mare vapor, are un deplasament de doar 12.500 de tone.

Rachetele apă-sol Kalibr pot lovi Kievul

Majoritatea navelor sunt corvete cu un deplasament de doar 1.000 de tone însă și acestea sunt dotate cu rachete Kalibr.

Cele mai puternice versiuni ale rachetelor rusești pot lovi ținte aflate la o distanță de peste 1.500 de kilometri.

Nave rusești lansând rachete Kalibr (FOTO: TASS / Profimedia Images)

Navele de luptă sunt susținute de la sol de baterii anti-navă și anti-aeriene.

Nu este clar rolul exact pe care l-ar putea juca flota Rusiei din Marea Neagră în eventualitatea unui atac asupra Ucrainei însă Kaushal și Cranny-Evans explorează câteva opțiuni în lucrarea lor.

„O posibilitate este ca ele să ofere lovituri de precizie pentru forțele terestre, fie de pe navele de pe mare sau prin active de la sol”, notează aceștia.

Dacă Flota Mării Negre lansează atacuri în Ucraina, ele ar putea viza ținta politice, instituții civile și lideri ucraineni.

Capabilități limitate de apărare ale Ucrainei

„Folosirea unor lovituri cu rază lungă împotriva unor ținte politice sensibile este de asemenea o componentă centrală a abordării rusești în gestionarea escaladării și localizării conflictelor”, notează cei doi cercetători.

„Lovirea unor ținte de valoare ridicată poate fi folosită pentru a aminti atât adversarului direct și posibilelor părți ce doresc să intervină cu privire la riscurile escaladării în cazul în care conflictul nu este încheiat rapid”, explică aceștia.

„Lovirea unor ținte aflate adânc în interiorul Ucraine ar putea apoi acompania un asalt mai scurt care să consolideze câștigurile locale din apropierea graniței”, concluzionează Kaushal și Cranny-Evans.

Abilitatea Ucrainei de a se apăra în fața unor atacuri venite de pe mare este în prezent limitată, Kievul neavând un sistem anti-rachetă adecvat.

Liderii Ucrainei încearcă acum să achiziționeze rachete anti-navă, precum și drone TB-2 care să ajute la identificarea țintelor.

Însă flota rusească și-a îmbunătățit capabilitățile ofensive mult mai mult și mult mai rapid decât și-a îmbunătățit marina ucraineană capabilitățile defensive.

Președintele Volodimir Zelenski a făcut apel la Occident să ajute Ucraina să se înarmeze (FOTO: Genya Savilov / AFP / Profimedia Images)

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro