Cu drumul expres la vale

În ultimile săptămâni onor Guvernul României și al său Minister al Transporturilor a început să alerge la vale cu viteza de proiectare a drumului expres, din care România nu are încă niciunul, făcând voit sau nu o gravă confuzie între „viteza de proiectare” și „viteza maximă legală a autoturismelor”

Pentru conformitate, drumul expres este o categorie de drum intermediară, inferioară autostrăzii, dar care permite circulația cu în condiții mai sigure decât pe un drum național. La fel ca autostrada, drumul expres nu trece prin localități, nu are intersecții la nivel, nu are treceri de pietoni, are – uzual dar nu obligatoriu – două benzi pe sens, separator central între sensuri și intrări/ieșiri cu benzi de accelerație/decelerație, care dacă există sunt însă mult mai scurte decât pe autostradă. De asemenea la fel ca pe autostradă și pe drumul expres este interzis accesul vehiculelor lente și al bicicletelor. Tocmai intersecțiile la nivel și trecerile de pietoni sunt cele care împiedică clasificarea ca drum expres al celor câtorva drumuri naționale cu două benzi pe sens și separator central din România, precum Centura București Nord, Centura Ploiești Vest ori Centura Brașov, care rămân astfel niște simple drumuri naționale.

Recentul „asalt” al Ministerului Transporturilor asupra vitezei de proiectare a drumului expres a început cu scoaterea la licitație a tronsonului de drum de viteză Pitești – Craiova la profil de drum expres, nu de autostradă așa cum prevede Master Planul General de Transport. Pe care apropo, tot PSD l-a realizat în 2014. Cheia licitației de anul acesta: viteza de proiectare de 130 km/h (!!!) cerută în caietul de sarcini. Licitația a fost întâi respinsă de ANAP la pachet cu mai multe alte licitații, din cauza caietului de sarcini neconform. Așa că CNAIR a corectat greșelile, inclusiv cea cu viteza de proiectare, pe care a coborât-o la valoarea CORECTĂ de 100km/h, așa cum prevede normativul de proiectare. Numai că stupoare, câteva zile mai târziu, Guvernul României face demersuri să modifice normativul de proiectare și să ridice viteza de de proiectare a drumului expres la 120km/h.

Singura problemă este că viteza de proiectare a unui drum nu este totuna cu viteza maximă legală pe acel drum!!. Mai spun o dată: viteza de proiectare a unui drum nu este totuna cu viteza maximă legală pe acel drum!

Viteza de proiectare este un parametru tehnic care spune care este viteza maximă la care poate circula în condiții de siguranță tehnică un vehicul greu pe cele mai grele secțiuni ale acelui drum. Cu alte cuvinte, viteza de proiectare este viteza la care un tir care circulă singur pe drum – deci fără considerente de trafic(!!) – poate lua cea mai strânsă curbă de pe respectivul drum fără să se răstoarne! Evident că dacă tirul poate lua curba cu 120km/h în condiții de siguranță, atunci autoturismul poate lua aceeași curbă cu 180km/h, tot așa, fără să iasă în decor. Însă în cazul ambelor categorii de vehicule din considerente de siguranță rutieră, viteza maximă legală în trafic (deci cu multe vehicule pe drum) este mult inferioară vitezei maxime posibile tehnic dacă vehiculul ar fi singur pe drum.

Se aude, domnule Ministru Cuc? Se aude, domnule ex-CESTRIN – institul de cercetări în transporturi (!!), specialiști cum ar veni – actualmente Director General CNAIR Ioniță? Am înțeles, la Aciliu nu este adevărat ce se vede, este adevărat ce spune CNAIR. Dar acum, domnule Ioniță, schimbăm și definițiile tehnice din manual?!

În cazul drumului expres, vitezele maxime legale în România sunt 100km/h pentru autoturisme (110-120km/h în general în UE) și 90km/h pentru autocamioane. Principala problemă de siguranță rutieră pentru care se limitează viteza legală pe drumul expres este absența benzii de siguranță. În condiții de trafic intens, mai ales pe un tronson lung, probabilitatea ca un vehicul să se strice crește statistic până la nivel de certitudine. Cu alte cuvinte, dacă drumul este suficient de lung și suficient de aglomerat, statistic este certă defectare a cel puțin un vehicul. Cum pe drumul expres nu există bandă de urgență, automat vehiculul defect devine un obstacol pe prima bandă de circulație, iar asta duce la gâtuirea traficului și reducerea capacității drumului sub jumătate, ceea ce implicit conduce la blocaj. Caz în care ultimul lucru pe care și-l poate dori cineva este ca spre respectivul blocaj cert să se îndrepte un autoturism gonind cu viteză LEGALĂ de peste 100-120km/h. Accidentul grav ar fi la rândul lui o certitudine. Din această cauză pe drumurile expres autoturismele nu au voie cu viteze de peste 100-120km/h! Tot din aceeași cauză Pitești – Craiova este prevăzută în Master Planul de transport ca autostradă, nu ca drum expres, pentru că valorile de trafic curente și de perspectivă sunt ridicate, iar un drum expres ar avea de fapt capacitatea reală a unui DN cu o bandă pe sens, pentru că blocajele de trafic date de defectări ar fi la ordinea zilei.

Dar pe drumul expres viteza maximă legală pentru autoturisme de 100-120km/h se obține cu o viteză de proiectare de numai 80km/h. Adică, dacă tirul poate lua cea mai grea curbă cu 80 km/h (viteza de proiectare), atunci autoturismul nu are nici o problemă tehnică să abordeze aceeași curbă cu 120km/h. Prin urmare, normarea drumurilor expres la viteza de proiectare de 100km/h se face pentru a permite și camioanelor, nu autoturismelor care n-au nici o problemă(!!), să circule la viteza maximă legală de 90km/h!

Așadar, să construiești un drum expres cu viteză de proiectare de 120-130 km/h înseamnă o totală risipă, pentru că asta ar însemna o viteză maxim posibilă pentru un autoturism de peste 200 km/h, în condițiile în care chiar și de-ar fi drept ca linia, nicio comisie de siguranță rutieră nu ar aviza vreodată circulația pe un drum expres fără bandă de urgență cu mai mult de 120km/h.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Cu drumul expres la vale

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”