Cum devine transparentă broasca de sticlă și de ce ar fi importantă descoperirea pentru oameni
Broasca de sticlă, care devine în mare parte transparentă în timp ce doarme, ar putea deține cheia pentru înțelegerea cheagurilor de sânge la oameni, relatează BBC.
Oamenii de știință știu de mult timp despre broasca de sticlă, dar nu știau cum devine transparentă.
Acum, cercetările au descoperit că broasca este capabilă să închege sânge în corpul său fără a fi afectată negativ de cheaguri.
Descoperirile ar putea ajuta la înțelegerea medicală a cheagurilor de sânge – o afecțiune gravă comună.
Broasca de sticlă – care are aproximativ dimensiunea unei bezele (cântărește doar 70-80 de g și au 19-24 de mm) – își petrece zilele dormind pe frunzele verzi la în pădurile tropicale.
Pentru a scăpa de atenția prădătorilor, creatura se face transparentă în proporție de 61%.
„Dacă întoarceți aceste broaște, le puteți vedea inima bătând. Puteți vedea prin piele și puteți vedea mușchii, majoritatea cavității corpului este cu adevărat transparentă”, a declarat Jesse Delia, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din New York, pentru BBC News.
Acum, cercetările realizate de Delia și Carlos Taboada, de la Universitatea Duke, SUA, au descoperit modul în care broaștele de sticlă îndeplinesc această funcție foarte neobișnuită.
Oamenii de știință le-au măsurat opacitatea și au descoperit că creaturile adună sânge în ficatul lor.
„Ele adună cumva majoritatea globulelor roșii în ficat, așa că sunt eliminate din plasmă”, dar plasma circulă în continuare, explică Delia, subliind că fac asta fără să se producă un cheag de sânge.
Până la 89% din celulele sanguine ale animalului sunt aduse laolaltă, aproape dublând dimensiunea ficatului și permițând broaștei să devină transparentă.
Noaptea, când creatura dorește să redevină activă pentru a vâna sau a se împerechea, pune eliberează celulele roșii din ficat, care se micșorează din nou.
Taboada explică că broasca este capabilă să coaguleze sânge atunci când este necesar, de exemplu atunci când este rănită.
Această capacitate de a acumula și coagula în mod selectiv sângele este „superputerea” creaturii, spune el, și ar putea deschide ușile către o mai bună înțelegere a coagulării sângelui în general.
La majoritatea animalelor, coagularea sângelui duce la cheaguri care poate pune viața în pericol, de exemplu, ducând la atacuri de cord la oameni.
Dar cercetătorii subliniază că folosirea acestor cunoștințe în practică în medicina umană ar putea dura câteva decenii.
.
Citește și
INTERVIURILE HotNews.ro