Cum poate fi amânată luni întregi înregistrarea unui partid politic – cazul Mișcarea România Împreună a lui Dacian Cioloș

Fostul premier Dacian Cioloș așteaptă de peste 7 luni ca partidul pe care l-a înființat, Mișcarea România Împreună, să primească undă verde de la tribunal. O serie întreagă de proceduri juridice au făcut ca înregistrarea partidului să riște să se amâne pe anul viitor, deși estimările inițiale, de după depunerea actelor pe 30 martie, erau ca până în septembrie să poată avea loc lansarea oficială. Potrivit site-ului Tribunalului București, înregistrarea a trecut printr-o serie de amânări și proceduri, precum cereri de intervenție făcute de diverse persoane, combinate cu cereri de recuzare și recursuri, dar și chichițe precum neplata unui timbru judiciar, așa cum a explicat pentru HotNews.ro Alin Mituță, membru fondator al partidului. Potrivit acestuia, toate aceste proceduri sunt menite să întârzie apariția partidului, unele dintre ele nefiind făcute „nici întâmplător, nici amator”, spune el.

„Actele au fost depuse pe 30 martie și de atunci am tot avut cereri de intervenție la tribunal. S-au respins la tribunal, s-a făcut apel la cererile respective, am fost la Curtea de Apel unde s-au respins cererile – au fost trei – și acum am revenit la tribunal și acolo mai avem încă doua cereri de intervenție în plus. Sincer, nu știu care sunt persoanele care au făcut de data asta cererile de intervenție. Dar pe fond sunt total nejustificate, sunt cereri prin care încearcă să ne întârzie. Dar procedura este de așa natură încât orice ar conține cererea de intervenție trebuie tratată de către judecător în același fel. Au fost tot felul mișcări, de exemplu au depus cererea dar nu au plătit timbru judiciar și li s-a dat alt termen pentru a plăti. Au făcut cereri de strămutare, de recuzare, au folosit toate modalitățile,” a declarat Mituță, fost director de cabinet al lui Dacian Cioloș când acesta era premier și membru fondator al MRÎ, alături de Cioloș și de Vlad Voiculescu.

Alin Mituță; sursă foto: Facebook

„Noi am făcut cerere de grăbire a procesului. Astăzi nu știm ce s-a întâmplat, dar nu a evoluat prea mult. Nu depinde absolut deloc de noi, depinde efectiv de cum tratează judecătorul, cât de repede stabilește termenele, dacă mai vin alte cereri. Noi ce putem face este să cerem grăbirea procesului, ceea ce am făcut,” a adăugat el.

Cum și de ce se întâmplă amânările succesive

Mituță a explicat pe scurt mecanismul procedural: „Depui cerere de intervenție, spui apoi că vrei să beneficiezi de asistentă juridică gratuită, ți se respinge cererea, apoi trebuie să depui un timbru judiciar, depui doar o parte sau nu depui deloc, ți se dă un termen și judecătorul spune <>. Apoi, ca să mai întârzii încă un termen spui că vrei recuzarea tuturor judecătoriilor sau poți să faci în plus cereri de strămutare a procesului.

Dar nu se depun toate odată, ci pe parcurs, ca să ne întârzie cat mai mult posibil. Și de asta zic că nu e nici întâmplător nici amator cum sunt făcute.”

Potrivit informațiilor de pe portalul tribunalului, după o serie de cereri de recuzare, pe 31 iulie, tribunalul amână cauza și decide: „Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună prin reprezentant Antonescu Ioan în contradictoriu cu petenţii Mituţa Alin – Cristian, Vasile – Voiculescu Vlad, Cioloş Dacian – Julien şi Mişcarea România Împreună prin preşedinte interimar Cioloş Dacian – Julien, ca inadmisibilă. Respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul Gornic Cătălin – Ioan în contradictoriu cu petenţii Mituţa Alin – Cristian, Vasile – Voiculescu Vlad, Cioloş Dacian – Julien şi Mişcarea România Împreună prin preşedinte interimar Cioloş Dacian – Julien, ca inadmisibilă. Respinge cererea de intervenţie în interes propriu şi cererea de completare a cererii de intervenţie în interes propriu, formulate de intervenientul Berenghi Cătălin – Ioan în contradictoriu cu petenţii Mituţa Alin – Cristian, Vasile – Voiculescu Vlad, Cioloş Dacian – Julien şi Mişcarea România Împreună prin preşedinte interimar Cioloş Dacian – Julien, ca inadmisibile. Termen fond la data de 21 08 2018, în cunoştinţa părţilor. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul Bucureşti.”

Tot potrivit informațiilor de pe site, toate cererile de recuzare înregistrate au fost respinse.

Cei care au depus căi de atac la cereri de intervenții sau alte decizii legate de acestea sunt Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună și Asociaţia pentru cinstirea memoriei eroilor, potrivit informațiilor de pe site-ul tribunalului.

„Vă zic două cazuri. Acel partid (Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună – n.r.) de fapt nu există, un domn de vreo 80 de ani a vrut să constituie acel partid la sfârșitul anilor ’90 și de atunci depune cereri pe unde prinde. În cererea lui de intervenție nici măcar nu figurează numele nostru. E o hârtie în care spune ca partidul lui ar trebui să existe fiindcă i s-a făcut o nedreptate. De asta zic că nu este justificat, că nu are legătură cu noi,” a detaliat el.

„Alt caz este al unui domn din Cluj care spune ca partidul nu ar trebui să existe pentru că Dacian Cioloș este anarhist și lucrează contra ordinii de drept pentru că critică Curtea Constituțională. Lucruri care sunt absolut hilare și care au fost evident respinse și de tribunal și de Curtea de Apel, dar care ne-au luat câteva luni să le rezolvăm. Genul ăsta de intervenții sunt, nu au nicio legătură cu fondul sau cu actele pe care noi le-am depus,” a relatat Mituță.

Întrebat dacă bănuiește că aceste proceduri sunt depuse special pentru a îi întârzia sau reclamanții o fac din diferite convingeri, acest a răspuns: „În mod clar. Sunt poate și din convingere, altele sunt nu știu, faptul ca folosesc tot felul de lucruri care pot întârzia procesul ne duce cu gândul că ar putea fi, ar ști destul de bine cum să facă lucrul acesta. Nu lucrează probabil așa amator”.

Următorul termen în cauză care apare pe site-ul Tribunalului București este 7 decembrie.

Întrebat dacă există vreun risc ca partidul să nu fie înregistrat la timp pentru alegeri europarlamentare, acesta a răspuns: „Nu, totuși mai sunt multe luni, noi ar trebui să fim pregătiți până pe 25 martie, ăsta este termenul până la care se depune dosarul de candidatură.”