Cum s-a închis, după mai bine de un an, ancheta pentru plagiat în cazul premierului Ciucă. Argumentele Parchetului

Dosarul penal în care premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat de încălcarea drepturilor de autor în teza sa de doctorat – deschis după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că în lucrare există conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini – a fost închis recent de Parchetul General, după mai bine de un an, timp în care a fost blocată verificarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. Procurorii susțin că Ciucă nu poate fi acuzat de uz de fals deoarece diploma este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale, iar pentru infracțiunea de însușire, fără drept, în întregime sau în parte a operei unui alt autor faptele s-au prescris de 15 ani.

Dosarul penal în care premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat de încălcarea drepturilor de autor în teza sa de doctorat – deschis în 22 februarie 2022 după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că în lucrare există conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini – a fost închis de Parchetul General în 15 martie.

Cum a fost închis de Parchet, după mai bine de un an, dosarul în cazul plagiatului lui Ciucă

În plângerea penală în urma căreia a fost deschis dosarul au fost reclamate infracțiunile de încălcare a dreptului de proprietate privată și de uz de fals.

În cazul infracțiunii de însușire, fără drept, în întregime sau în parte a operei unui alt autor, care este prezentată drept creaţie intelectuală proprie, procurorii spun că faptele s-au prescris din 2008, conform ordonanței de clasare obținute de HotNews.ro:

• „Conform art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie.
• Conform alin. (2) Împăcarea înlătură răspunderea penală. Termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii mai sus menţionată este de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal şi curge de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripţie fiind aşadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză”.
• În plângerea penală se reclamase că „infracţiunea de uz de fals este săvârşită în formă continuată, teza de doctorat plagiată fiind folosită la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii (art. 35 C.p.), ca realizare profesională notabilă şi suport pentru avansările ulterioare”.

CONSULTĂ AICI ORDONANȚA DE CLASARE

Parchetul General spune, în ordonanța de clasare, că diploma este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale:

• „Infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice.
• Obiectul material al infracţiunii de uz de fals îl constituie un înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat.
• Acţiunea de falsificare (modificare a materialităţii actului, falsificare a înscrisului însuşi, privit ca instrumentum) se realizează prin alterare (denaturarea înscrisurilor oficiale preexistente, modificarea material a redactării textului unui act existent, în orice mod, prin adăugiri, ştersături, transformări) sau/şi prin contrafacere (reproducerea frauduloasă, imitarea, plăsmuirea, ticluirea, alcătuirea unui înscris).
• Prin săvârşirea infracţiunii de uz de fals se creează un pericol pentru valoarea social protejată – încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor oficiale ori sub semnătură privată.
• Diferenţierea între cele două infracţiuni (art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 şi uzul de fals prev. de art.323 Cod penal) este dată de elementele componente ale acestora (obiect juridic, respectiv valorile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor, urmările produse, obiectul material, elementul material aşa cum este definit prin lege).
• Folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie, aşadar, conţinutului constitutiv al infracţiunii de uz de fals, prev. de art.323 Cod penal, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale, neavând înţelesul prev. de art. 320 Cod penal sau art. 321 Cod penal (înscris alterat sau contrafăcut).
• Pe cale de consecinţă, infracţiunea de uz de fals în formă continuată, pretins săvârşită începând cu anul 2003 şi până în prezent, nu realizează elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal”.

Odată cu restituirea către UNAP a documentelor originale legate de teza lui Nicolae Ciucă, inclusiv teza de doctorat a acestuia, Comisia de Etică a instituției nu mai are niciun impediment în verificarea acuzațiilor de plagiat din lucrarea acestuia, scria jurnalista Emilia Șercan.

Universitățile la care doctoranzii își susțin tezele au în continuare dreptul, chiar în contextul deciziei CCR, de a analiza suspiciunile de plagiat apărute prin sesizări directe sau prin autosesizare, în baza propriilor cadre universitare și a regulamentelor de funcționare a comisiilor de etică.

Nicolae Ciucă este al treilea premier al României implicat într-un scandal de plagiat după ce Emilia Șercan a dezvăluit că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. Lista premierilor acuzați de plagiat a fost deschisă de Victor Ponta, care între timp și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, și de Mihai Tudose, care a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță.