Cum s-a întors democrația cu susul în jos în ultimii 3 ani. Și unde trebuie căutat vinovatul

Mai mulți indicatori au înregistrat evoluții negative în pandemie, printre care: sistemul legal, ordine și securitate, transparența actului de guvernare (cea mai negativă evoluție) și absența corupției, arată concluziile unui studiu realizat la nivelul cercetătorilor din ASE la cererea Ministerului Afacerilor Externe, studiu prezentat de profesorul Cristian Păun în cadrul conferințelor „Zilei Cercetătorului”

Studiul a fost deosebit de complex, fiind analizate datele din 198 de state, cercetarea incluzând 4 mari capitole, fiecare cu câte 12-14 indicatori.

Concluzia pe baza analizei este că pandemia a avut un efect mai degrabă negativ afectând aproape toate componentele stabilității politice și securității globale de ansamblu, cu impact negativ deosebit asupra transparenței actului de guvernare, a sistemului legal în ansamblul său și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Al doilea nivel de analiză pe care autorii studiului l-au realizat a fost să constate dacă între cele două momente (înainte de pandemie și în timpul pandemiei) există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între o serie de indicatori.

Conform rezultatelor testelor parametrice aplicate setului de date pe țări, s-au înregistrat diferențe semnificative din punct de vedere statistic între perioada de dinainte de criză și cea din timpul crizei de COVID-19 pentru următorii indicatori:

Constrângerea puterii guvernului (valoarea medie a scăzut în timpul crizei ceea ce echivalează cu o înrăutățire a situației);

Transparența actului de guvernare (valoarea medie a scăzut în timpul crizei ceea ce înseamnă o înrăutățire a situației);

Ordine și securitate (valoarea medie a scăzut în timpul crizei ceea ce înseamnă o înrăutățire a situației);

Sistemul legal (valoarea medie a scăzut în timpul crizei ceea ce înseamnă o înrăutățire a situației);

Sistemul de drept penal (valoarea medie a crescut în timpul crizei ceea ce înseamnă o îmbunătățire a situației)

Ce mai spun autorii studiului:

„Am înregistrat diferențe nesemnificative din punct de vedere statistic între perioada de dinainte de criză și cea din timpul crizei de COVID-19 pentru următorii indicatori:

Indicatorul compozit: media lui a scăzut foarte ușor ceea ce indică o înrăutățire a situației la nivel global dar semnificația statistică a acestui rezultat obținut de noi este foarte redusă și nu confirmă o concluzie robustă în acest caz;

Absența corupției;

Drepturile fundamentale ale cetățenilor;

Sistemul de drept civil.

Remarcăm totuși faptul că în cazul corupției și drepturile fundamentale ale cetățenilor avem o semnificație statistică ceva mai bună decât în cazul indicelui compozit și a sistemului de drept civil ceea ce arată că diferențele între cele două perioade sunt mai evidente în cazul acestor doi indicatori”

Dintre toate efectele negative induse de criza COVID-19 asupra stabilității politice și securității globale, cel mai important efect este cel asupra reducerii transparenței actului de guvernare (de 3 ori mai puternic decât în cazul celorlalte efecte) și asupra sistemului legislativ din țările lumii.

Vezi aici prezentarea de joi de la ASE a profesorului Cristian Păun