Cum se opune Ministerul Finanțelor digitalizării: cazul Registrului unic de control și o inițiativă legislativă
Dacă îți faci o firmă, în maxim 30 de zile trebuie să te duci să cumperi de la ANAF un caiet lat (cam cât două laptopuri cu ecran de 15 inci puse unul lângă altul). Acesta se numește: Registru unic de control. Îl poți achiziționa și ca PFA, e bine să-l ai, dar nu e obligatoriu.
Costul: 30 de lei – așa scrie pe ușa administrației fiscale, dar de fapt este 29,75 lei.
Banii ăștia se plătesc numerar la ANAF. Cum am spus și miercuri într-un alt material, ideal este să nu aveți bancnote mai mari, că nu au să dea rest.
*Nu se poate cu cardul, pentru că plata nu se face la Casierie, ci la biroul unde dai documentele respective în copie
Să aveți documentele necesare (copie CUI, cerere pentru eliberarea registrului), inclusiv o copie după buletin, altfel va trebui să căutați un Xerox.
*În cazul unui punct de lucru ori sediu secundar este nevoie și de copia certificatului constatator al punctului de lucru.
Acesta este bun pentru momentul când aveți o inspecție, ca să aibă în ce să noteze inspectorii.
Ideea ca acest Registru unic de control să fie în format electronic, respinsă de Ministerul Finanțelor
Senatorii Anca Dragu, Claudiu Mureșan, Narcis Mircescu și Alexandru Nazare au o inițiativă legislativă prin care se dorește modernizarea registrul unic de control actual, în ideea de a fi transpus în variantă electronică.
Aceasta a fost respinsă de Senat, s-a dus la Camera Deputaților, dar Ministerul Finanțelor s-a opus acestui lucru.
Anca Dragu (USR), într-o postare pe Facebook a spus că Ministerul Finanțelor “motivează avizul negativ spunând că le e greu să scrie informațiile în aplicație și le e mai ușor inspectorilor să scrie de mână zeci de pagini. MF recunoaște că deja există aplicații informatice în care se găsesc informațiile care ar trebui făcute publice prin registrul electronic, dar asta înseamnă să depună cineva un minim de efort și să le prelucreze. Și cel mai interesant este că, în opinia MF, publicarea constatărilor din actele de control în SPV ar încălca secretul de stat și confidențialitatea”.
Ce spune, mai exact, punctul de vedere al Ministerului Finanțelor transmis Parlamentului:
- Registrul unic de control trebuie să fie în continuare un instrument pentru evidența acțiunilor de control efectuate de diverse instituții, fără însă a fi o platformă prin intermediul căreia să se emită electronic actele de control la care să aibă acces orice autoritate care are atribuții de control și are obligația înscrierii în acest registru.
- Aplicarea prevederilor inițiativei legislative poate genera impact financiar asupra cheltuielilor bugetului de stat și a bugetului Ministerului Finanțelor, determinat de alocarea resurselor informatice și cheltuielile pentru întreținerea și dezvoltarea serviciilor respective.
- Propunerea legislativă de ”încărcare a actului de control” în registrul electronic ignoră, în principal, faptul că actul de control și/sau anexele acestuia (care sunt parte componentă din actul de control), conține, după caz, informații în legătură cu persoane a căror imagine poate fi prejudiciată prin dezvăluirea abaterilor de la lege constatate, precum și datele cu caracter personal și/sau aspecte de natură comercială/contractuală, prin dezvăluirea cărora s-ar produce prejudicii persoanelor fizice sau persoanelor juridice, respectiv actul de control conține informații care nu sunt, potrivit prevederilor legale, informații publice.
- Cadrul legislativ va deveni neclar, în contextul în care Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF) din cadrul Ministerului Finanțelor oferă, potrivit legii, servicii doar către Ministerul Finanțelor și unităților subordonate, iar extinderea acestor servicii (dezvoltare, mentenanță, asistență, etc.) către mult mai multe ministere sau instituții publice face imposibilă realizarea acestei operațiuni atât din perspectiva resursei umane disponibile, cât și a celorlalte resurse disponibile la nivelul CNIF.
- În expunerea de motive s-a consemnat în mod eronat că ”nu există impact asupra bugetului de stat”, în condițiile în care Ministerul Finanţelor, care ar trebui să dezvolte și să gestioneze aplicația, precum și toate organele de control care ar dobândi obligații de completare a registrului electronic ar fi obligate la importante consumuri de resurse publice, atât materiale cât și umane, implicit de fonduri publice din bugetul general consolidat.
Vezi întreaga poziție a Ministerului Finanțelor vizavi de Registrul unic de control în varianta online.
Camera Deputaților este for decizional. Rămâne de văzut în ce fel va fi analizată această inițiativă legislativă și dacă, în final, va fi adoptată.
Sursă foto: DreamStime.com