Cum vede unul dintre cei mai cunoscuti astronomi relatia dintre stiinta si Dumnezeu, ideea de a coloniza planeta Marte si cautarea vietii extraterestre

Una dintre cele mai importante descoperiri din istoria astronomiei a fost facuta acum jumatate de secol de catre doi oameni cu un telescop. Acest lucru nu mai este posibil in prezent, cand proiectele stiintifice sunt mari si costisitoare, a spus la Timisoara, Robert Wilson, laureat al premiului Nobel in 1978 pentru o descoperire care a consacrat teoria Big Bang. Wilson a acordat un interviu pentru HotNews.ro si vorbeste despre stiinta si divinitate, despre proiectul nebunesc al lui Elon Musk pentru Marte si despre rolul norocului in stiinta. Wilson a fost invitat in Romania de compania Honeywell pentru a le vorbi studentilor interesati de o cariera in stiinta si inginerie.

Wilson este, alaturi de Arno Penzias, protagonistul uneia dintre cele mai frumoase povesti din istoria astronomiei. Cei doi au primit in 1978 premiul Nobel pentru descoperirea radiatiei cosmice de fond in 1963. Fenomenul s-a dovedit a fi o consecinta a Big Bang-ului (care a dat nastere Universului acum circa 15 miliarde de ani) si a ramas o dovada importanta a teoriei conform careia Universul este in continua expansiune. Povestea lor, cu celebra antena si cu episodul in care au curatat excrementele de porumbei pe care le credeau raspunzatoare pentru zgomotul de fond au facut si subiectul unuia dintre cunoscutele documentare cu Stephen Hawking.

Pe vremea cand lucrau la un nou tip de antena, la Bell Labs, in Holmdel Township, New Jersey, cei doi au identificat o sursa de zgomot in atmosfera, pentru care nu au putut gasi o explicatie. Dupa indepartarea tuturor potentialelor surse de zgomot, inclusiv excrementele de porumbel de pe antena, zgomotul a fost identificat in final ca fiind radiatia cosmica de fond, element ce s-a dovedit ca avea legatura cu teoria Big Bang-ului. (mai mult despre descoperire si despre Wilson puteti citi la finalul articolului).

Nu a fost un moment de revelatie, ci prima oara a fost o uriasa dezamagire, spune Wilson, explicand ca zgomotul in exces detectat impiedca masuratorile pe care voiau sa le faca cei doi. Abia dupa noua luni, dupa excluderea tuturor cauzelor si dupa discutiile cu alti astronomi s-a ajuns la concluzia ca zgomotul este de fapt legat de Big Bang.

Ce rol a avut norocul in toata descoperire? „Ai nevoie de noroc dar si de o minte pregatita care sa inteleaga ce ai descoperit, dar norocul e bun pentru a fi la momentul potrivit, la locul potrivit”.

Cat de mult s-au schimbat lucrurile in jumatate de secol cand e vorba de cum se fac descoperirile?

Abordarea diverselor proiecte stiintifice s-a schimbat mult fata de acum patru-cinci decenii, spune Wilson: atunci era posibil sa faci descoperiri uimitoare si cu echipe mici, acum proiectele stiintifice sunt uriase si au bugete mati. „Echipele mici erau mai eficiente decat cele mari si chiar cele medii”

Insa proiectele din ziua de azi folosesc tehnologii sofisticate si sunt tot mai complexe, astfel ca trebuie utilizate unelte sofisticate,mai ales ca proiecte care incep relativ simplu, devin mai complicate pe parcurs daca se dovedesc promitatoare

Insa o consecinta a modernizarii diverselor tehnologii este ca foarte putin mai au placerea si priceperea de a „surubari”

„Cand eram copil, tata mi-a aratat o multime de lucruri si desfaceam si faceam la loc toate lucrurile din casa, imi veneau mereu idei noi si ma incurajau sa continui. Copii trebuie sa aiba mai multa experienta facand diverse lucruri legate si de stiinta, nu trebuie sa invete doar informatii. Sa li se dea in grija mici proiecte. Problema e ca tehnologia a devenit atat de buna, incat este greu sa faci lucruri simple. Multe lucruri sunt prea ieftine, asa ca nu merita reparatie, ci cumperi altele noi. In clasele mici, la scoala, trebuie sa gasim metode de a face ingineria cat mai interesanta si sa-i incurajam sa faca multe lucruri care sa dea apoi rezultate”, spune Wilson la Politehnica din Timisoara, in cadrul proiectului Honeywell Initiative for Scienc and Engineering..

Iata mai jos interviul acordat HotNews.ro de Robert Wilson

Rep: Apar tot mai multe startup-uri de tehnologie in ziua de azi. Nu toate au bugete mari, insa au idei interesante. Ar trebui sa ne asteptam de la aceste companii sa creeze idei revoutionare in stiinta?

Robert Wilson: Pentru multe dintre tehnologiile avansate este nevoie de buget consistent.

Rep: Multi se asteapta ca guvernele sa finanteze tehnologia…

Robert Wilson: Eu cred ca guvernele ar trebui sa finanteze cercetarile de baza care duc la crearea tehnologiilor avansate, insa probabil ca totusi companiile ar trebui sa finanteze dezvoltarea tehnologiei, din moment ce ele se vor folosi de ea. Este ok insa si daca guvernul unei tari finanteaza dezvoltarea tehnologiei si multe companii din tara aceea o folosesc apoi.

Rep: Cu ce ochi priviti ideea lui Elon Musk de a coloniza planeta Marte, de a duce sute de mii de oameni acolo in acest secol. Este o idee utila, are vreun rost?

Robert Wilson: Nu stiu cat de util este si nici cat de practic. Sunt multe probleme pe care trebuie sa le intelegem: radiatia de la Soare, ce se intampla din cauza ca nu exista atmosfera (…) Cine va plati pentru tot? Unde mai pui ca Musk a spus ca trebuie sa fii pegatit sa mori…

Rep: Este asadar o idee enuntata de dragul spectacolului…

Robert Wilson: Asa cred. A reusit cu Tesla, poate ii iese si aici, insa nu-mi pot inchipui milioane de oameni care merg pe Marte. Ganditi-va ca trebuie sa fie construita extrem de multa infrastructura si consumul de energie ar fi imens.

Rep: Ce parere aveti despre proiectele de cautare a vietii extraterestre? Are rost sa alocam bugete pentru ele, ne ajuta cu ceva?

Robert Wilson: Merita sa exploram, evident ca nu stiu cati bani ar trebui alocati, dar subiectul este fascinant. Din pacate, daca cineva nu va incerca sa comunice cu noi, ne va fi foarte greu sa ii detectam. Cand s-a dezvoltat tehnologia radio si TV, de pe Pamant se transmiteau semnale foarte puternice. Acum totul este digital si semnalele digitale seamana mai mult cu zgomotele, asa ca pentru ei va fi mult mai greu sa ne descopere accidental. Numai 50-100 de ani emiteam radiatii care ne faceau mai usor detectabili.

Rep: De fiecare data cand apar articole sau discutii despre stiinta si Dumnezeu se starnesc controverse si interesul este urias. Este insa normal sa punem stiinta si divinitatea la un loc sau sunt lucruri cu totul separate?

Robert Wilson: Eu zic ca sunt separate, sunt distincte. De la religie ne asteptam la diverse filosofii care sa ne ajute sa traim mai bine, iar de la stiinta asteptam explicatii reale despre cum sa facem diverse lucruri si despre cum am ajuns aici. Sunt separate, insa orice religie are povestea sa despre creatie.

Wilson spune ca era o vreme cand o buna parte dintre cei care obtineau o licenta in stiinte la Princeston se duceau sa lucreze pe Wall Street, dar spune ca spera ca tot mai multi se vor indrepta catre stiiinta si inginerie. Desi domeniul stiintei nu este unul care iti vine in minte cand te gandesti sa devii bogat, sunt si commpanii mari de tehnologie unde cercetatorii castiga bine

Cum i-a schimbat viata acest premiu? Un sfert din suma a pastrat el, un sfert a luat colegul sau Arno Penzius, iar jumatate a mers catre un alt laureat al Nobelului pentru Fizica in 1978, Piotr Kapitsa, savant sovietic al carui tata a fost basarabean.

Si-a cumparat atunci o masina Saab „mi s-a parut corect sa cumpar o masina suedeza”, glumeste el, facand aluzie la faptul ca premiile sunt decernate la Stockholm si spune ca premiul i-a schimbat enorm viata fiindca a avut o expunere uluitoare datorita premiului „Nu as fi fost aici daca nu as fi castigat acum premiul”

Despre Robert Wilson si activitatea sa

Dr. Robert W. Wilson este un astronom american, laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1978, care, impreuna cu Arno Allan Penzias, a descoperit in 1964 radiatia cosmica de fond.

Pe vremea cand lucrau la un nou tip de antena, la Bell Labs, in Holmdel Township, New Jersey, cei doi au identificat o sursa de zgomot in atmosfera, pentru care nu au putut gasi o explicatie. Dupa indepartarea tuturor potentialelor surse de zgomot, inclusiv excrementele de porumbel de pe antena, zgomotul a fost identificat in final ca fiind radiatia cosmica de fond, element ce s-a dovedit ca avea legatura cu teoria Big Bang-ului.

Wilson a absolvit liceul Lamar din River Oaks, Houston, si a frecventat cursurile Universitatii Rice, tot in Houston, devenind membru al organizatiei Phi Beta Kappa. Cursurile postuniversitare le-a urmat in cadrul California Institute of Technology.

Astrofizicianul american Robert Woodrow Wilson a fost deosebit de interesat de transmisiile electronice si radio inca din tinerete. In anii de liceu, obisnuia sa castige bani de cheltuiala reparand aparate radio si televizoare, si-a construit propriul sistem hi-fi si ajuta operatorii amatori de radio sa isi construiasca si sa-si repare echipamentele, desi spune ca isi pierdea interesul pentru astfel de dispozitive indata ce acestea erau din nou functionale.

A studiat la CalTech, a lucrat la Observatorul Radio Owens Valley si a fost angajat la Laboratoarele Telefonice Bell din Holmdel, New Jersey, in 1963, unde, alaturi de Penzias, era cel de-al doilea astronom radio. Cand au fost anuntate reduceri de buget, iar Bell a decis ca nu-si mai putea permite decat un singur astronom radio, Wilson si Penzias s-au oferit sa-si reduca volumul de munca remunerata la jumatate si si-au continuat activitatea acolo, folosind un telescop radio avansat pentru a monitoriza undele radio din Calea Lactee.

In anul 1964, au descoperit un zgomot de fond consistent, receptionat din toate directiile, despre care au crezut initial ca este o problema mecanica sau o reflexie a radiodifuziunii terestre. In schimb, cercetarile ulterioare au aratat ca descoperisera radiatia cosmica de fond, o ramasita tacuta, dar persistenta a ￢Big Bang-ului￢, care a dat nastere universului in urma cu aproximativ 15 miliarde de ani. In acest context, Wilson si Penzias au revenit imediat la programul full-time si au fost distinsi cu Premiul Nobel in 1978.

Activitatea ulterioara a lui Wilson a inclus astronomia milimetrica, masurarea radiatiilor soarelui in atmosfera terestra, cuantificarea izotopilor interstelari si investigarea proprietatilor moleculelor detectate in spatiul deschis.

Wilson a ramas la Laboratoarele Bell pana in 1994, cand a fost numit cercetator stiintific principal la Centrul pentru Astrofizica Harvard-Smithsonian din Cambridge, Massachusetts, unde activeaza si in prezent.

Robert W. Wilson este primul laureat Nobel care a vizitat Universitatea Politehnica Timisoara, iar evenimentele sunt organizate in cadrul programului Honeywell Initiative for Science & Engineering. Acesta este un program de responsabilitate sociala coordonat de xompania americana, program gandit sa ofere studentilor oportunitatea de a interactiona atat cu laureati Nobel pentru fizica si chimie, cat si cu specialisti Honeywell in tehnologie si inginerie, in cadrul mai multor sesiuni interactive.

Honeywell are 2,600 de angajati in Romania si fabrici la Ploiesti si Lugoj.