Da, statul poate sa faca mai multi bani cu Google! Doar sa dea click-ul corect!

Era pur și simplu inevitabil că o să se ajungă aici – s-a întîmplat în Marea Britanie, în SUA, în India…. E în tendința să ne întrebăm și noi de ce ”Google declară doar 1 din 7 euro încasați în România, cum suna titlul unei știri de săptămâna trecută (ziaristul constata că Google Bucharest SRL a raportat pe 2013 venituri de doar 3 milioane de euro, în condițiile în care agențiile de publicitate bagă mâna în foc că au plecat de la clienții din România vreo 20 de milioane de euro pentru serviciile de publicitate Adwords ale gigantului IT).

Dacă vreți un răspuns, dați o căutare! Pe Google, evident. „Mr Brittin, (vice-președinte Google vânzări operațiuni Europa Centrală șide Nord), a accentuat că oricine din Europa care cumpără publicitate de la Google o face prin Google Irlanda. El mai arătat că nimeni din Google Ltd UK nu a vândut produse Google și din cei 1.300 de angajați ai Google UK, în jur de 700 lucrează în marketing și consultanță digitală pentru clienți, dar nu în vânzări”. (sursa: <> – raport al Camerei Comunelor, iunie 2013). Deci, înlocuiți UK (Marea Britanie) cu România și țineți cont că obiectul de activitate sub care e înregistrată Google Bucharest SRL – o firmă cu 11 angajați – este ”activități de consultanță în tehnologia informației”. Acesta este modelul de afaceri al grupului.

Am spus ”dacă vreți un răspuns”, pentru că încep să cred că tot mai puțini vor cu adevărat să asculte și punctul de vedere al companiei/companiilor. Pe fondul căutării disperate de bani pentru redresarea bugetelor, opinia publică și politicul din toată lumea întrețin starea de spirit că ”marile companii plătesc foarte puțin impozit pe profit acolo unde desfășoară efectiv afacerea” (citat din aceeași sursă).

Este tocmai retorica care, de doi ani încoace, este cunoscută sub acronimul BEPS (de la ”erodarea bazei de impozitare și mutarea profiturilor”) și care naște un plan de măsuri la nivelul organizațiilor internaționale privind taxarea tranzacțiilor intra-grup. Și încep să se întâmple lucruri. Bunăoară, pe 11 iunie 2014, Comisia Europeană a ieșit cu un comunicat surprinzător numit, nici mai mult, nici mai puțin – ”Ajutor de stat: Comisia investighează schemele de transfer pricing ale Apple (Irlanda), Starbucks (Olanda) și Fiat Financiar (Luxemburg)”. Bruxelles-ul își suflecă mânecile în primul rând împotriva… schemelor de transfer pricing. Cine, ce sunt aceste scheme – păi n-aveți decât să vă conectați la internet (eventual cu un device Apple, având alături o cafea tare Starbucks, dintr-o mașină cumpărată cu finanțare de la Fiat) și să dați o căutare. Pe Google, evident! (interesant este cu Bruxelles-ul și-a pregătit terenul, lansând cu câteva zile înainte un ghid cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind, ați ghicit, transfer pricing).

Textul comunicatului bruxellez nu aduce lămuriri. Suntem lăsați să înțelegem că e vorba de chestii complicate de fiscalitate, de înțelegeri ascunse… mai bine să reținem că „în contextul actual, caracterizat de mari constrângeri bugetare, este deosebit de important ca marile multinaționale să-și plătească corect partea lor de impozite” – cum arată vice-președintele Comisiei însărcinat cu politica de competiție, Joaquín Almunia.

Sigur, corect ar fi fost să ni se spună și ce înseamnă ”corect”, dar asta e o altă poveste.

Dar de ajuns cu citatele! Acum cred că ar trebui să privim puțin ”la rece” problema:

1. De vreo 20 de ani de când statele au început să se ocupe serios de prețurile de transfer – prețurile între care se realizează tranzacțiile în interiorul grupurilor de firme (generic spus, tranzacții între părțile afiliate) – nimeni nu a spus că stabilirea acestor prețuri este un subiect simplu de fiscalitate. Dar de aici până la a demoniza ”schemele”, cum pare că se întâmplă de la marea-nouă criză încoace, e un drum lung, în care se omite un fapt esențial – aceste scheme de optimizare fiscală sunt proiectate și funcționează în cadrul legal existent, cadrul inventat chiar de statele respective.

2. Incriminând schemele, trecem ușor peste faptul că acestea fac parte din modelul de afaceri prin care compania respectivă ne oferă bunurile/ serviciile de care ne bucurăm și, de bine, de rău, face ca economia să se învârtească, contribuabilii să aibă locuri de muncă, iar politicienii, răgaz să facă declarații.

Iată o știre cu o doză de umor englezesc: Fiscul britanic, HMRC, se conectează la Street View pentru a vâna evazioniștii: cine și-a mai făcut o aripă de vilă, cine și-a mai luat o limuzină, cine și-a mai pus un anunț cu ”de închiriat” în fața casei și chiar cine mai are bani de școli private (au putut să-și dea seama văzând însemne ale școlilor postate în grădinile familiilor respective). Evident, Street View este un serviciu oferit de … Google. Gratuit.

3. Companiile nu trebuie să se aștepte însă că vor fi cauționate doar pentru că dau produse/servicii populare, că sunt mari, iubite, au tradiție etc. S-au dus vremurile romantice!

Starbucks, celebra rețea de cafenele, a fost lovită la începutul anului trecut de boicotul consumatorilor britanici. După ce s-au ocupat de giganții din IT, senatorii americani au trecut recent la una din companii-simbol tradiționale – Caterpillar, întrebând-o de ”schema elvețiană”. Pe culoarele investigatorilor se vorbește tot mai mult că vine la rând industria farmaceutică. Ideea e că nu vor mai exista domenii tabu, odată tăvălugul pornit.

Deci, companii, mari, dar și mici, nu vă rămâne decât un lucru de făcut – explicați, explicați și, când simțiți că ați obosit, explicați din nou! Aduceți dovezi despre cum funcționează modelul de afaceri (cine, ce, cum și când face) și despre cum ”schemele” au substanță economică și servesc modelului respectiv. Explicații documentate, pentru Fisc, clare, pentru politicieni (da, reamintiți-le de cadrul legal pe care tot ei l-au aprobat!), prietenoase, pentru consumatorul vostru final!

Acestea fiind spuse, nici noi, micii contribuabili, nu trebuie să ne amăgim că doar arătând cu degetul și strângând mai tare șurubul la companii se umplu bugetele publice sau bugetele individuale. Cred că acest lucru e evident pentru orice om rațional.

Aș reveni la corporația care ”declară 1 din 7 euro obținuți în România”. Până să vedem minunile BEPS, vă propun o temă mai lucrativă. Ce-ar fi să ne întrebăm de ce corporația are doar 11 (unsprezece) angajați în România? De ce în Cehia, spre exemplu, sunt de trei ori mai mulți? Ce ar trebui să facem (prin stat, ca reprezentant al nostru) ca această corporație să fie interesată să-și stabilească aici o bază cu sute de angajați. Și, în general, cum să facem să crească investițiile producătoare de locuri de muncă și bani pentru plata taxelor și contribuțiilor.

Acum că avem întrebările, mai rămâne să găsim și motorul de căutare spre soluțiile care, mai mult ca sigur, există.

–––––––

Nota redactiei: Opiniile prezentate ca Op-ed nu angajeaza pozitia redactiei HotNews.ro

Despre autor: Adrian Luca este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este membru asistent in cadrul Comisiei Europene – Forumul Comun al preţurilor de transfer din 2007. În 2009, înființează TPS, cea mai importantă după cifra de afaceri firmă independentă de consultanță în domeniul prețurilor de transfer.

Da, statul poate sa faca mai multi bani cu Google! Doar sa dea click-ul corect!

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”