Datoria publică crește spre primul prag al Legii responsabilității fiscal-bugetare. Ce se întâmplă atunci

Legea responsabilității fiscal bugetare are niște praguri ale datoriei publice, în funcție de care trebuie luate unele măsuri: 45, 50, 55 și 60% din PIB. Datele pe luna mai ale ministerului Finanțelor Publice arată că datoria publică a urcat la aproape 40% (de fapt, 39,9%). Practic, ca să ajungem la primul prag, ar trebui, în teorie, să mai crească datoria publică, până la finalul anului, cu încă 53,6 miliarde lei*.

*Bineînțeles, am mers pe metodologia UE, adică comparația cu PIB-ul pe ultimele 4 trimestre (acum vorbim de 3 trimestre din 2019 și primul din 2020). Dacă PIB-ul nominal scade, atunci desigur că și procentul datoriei va fi mai mare.

Foarte pe scurt:

• Datoria publică a atins 39,9% din PIB, în mai
• Consiliul fiscal crede că va ajunge la 45,9% din PIB, anul acesta
• 45% este primul prag din Legea responsabilității fiscal-bugetare
• Dacă acest procent este atins, Ministerul Finanțelor trebuie să justifice creșterea în fața Guvernului
• Cel mai probabil, va fi menționată pandemia

Cea mai mare parte a datoriei 407,1 miliarde lei are scadența pe termen mediu și lung, iar restul de 21,2 miliarde, pe termen scurt.

Dacă ne uităm la valute*:

lei – 208,3 miliarde lei

euro – 188,47 miliarde lei

dolari – 29,6 miliarde lei

alte monede – 1,83 miliarde lei

* sunt datele de la finalul lunii mai. Cu alte cuvinte, nu este inclusa, de exemplu emisiunea în dolari din iulie de 3,3 miliarde USD.

Care sunt pragurile și ce s-ar întâmpla la fiecare:

Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede anumite praguri în funcție de care se iau anumite măsuri.

1. 45%

Dacă datoria depășește acest procent, dar se situează sub 50%, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. 50%

Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din

produsul intern brut:

Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii

datoriei publice în produsul intern brut.

Programul cuprinde și măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Acest lucru trebuie realizat prin lege și trebuie să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

3. 55%

Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din

produsul intern brut:

• se aplică prevederile de la punctul 2.

• Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public

Atenție: aici intră și pensiile.

La fel, trebuie realizat acest lucru prin lege.

4. 60%

Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:

• se aplică prevederile de la punctul 3 (cel anterior – de mai sus)

• Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice. Adică ar fi vorba de o reducere de 5% pe an

Măsurile cuprinse se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

Un lucru de reținut e că prevederile punctele 2, 3 şi punctul 4 (în cazul acestuia din urmă e legat de aplicarea prevederilor de la punctul 3) nu se aplică în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung.

Cu alte cuvinte, în cazul de față, Guvernul poate argumenta, în caz că se ajunge la pragurile de 50, 55 și 60% că este pandemie. În orice caz, primul prag pare că va fi atins curând, adică cel de 45%. Atunci finanțele vor trebui să vină cu un raport care să justifice creșterea. Justificarea va fi pandemia, bineînțeles.

Dacă de anul viitor își revine economia cu rată de creștere superioară deficitului, atunci vom vedea o scădere a datoriei publice ca procent din PIB.

Consiliul fiscal vede depășirea primului prag anul acesta

Conform calculelor Consiliului Fiscal, este previzionată o creștere accelerată a datoriei publice pe parcursul următorilor 2 ani până la nivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv 54,3% din PIB în 2021 (pentru 2021 este inclusă majorarea pensiilor cu 40% si a alocatiilor) , fiind depășite pragurile de 45% și 50% prevăzute de Legea responsabilității.

“În condițiile unor scenarii mai nefavorabile privind rata reală de creștere a PIB și evoluția ratei dobânzii, gradul de îndatorare ar putea ajunge la 56,7%, valoare situată în apropierea nivelului de referință de 60% conform procedurii de deficit excesiv”, menționează sursa citată.

Totodată, este de așteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creștere rapidă a necesarului de finanțare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanțării pe piețele externe și evoluția viitoare a costurilor de finanțare.

În acest context, o resursă importantă de finanțare a economiei, începând din 2021, poate fi planul de redresare economică propus de CE, prin care România să beneficieze de circa 33 miliarde euro.