De ce a crescut salariul minim în construcții la 3.000 lei: pentru câștigarea licitațiilor publice de către firmele din patronate

Când patronatele au cerut creșterea salariului minim în domeniul lor de activitate, mulți s-au întrebat: Ce i-a oprit până acum să ofere cei 3.000 de lei și de ce este nevoie să ceară Guvernului să le impună acest salariu? Am aflat răspunsul de la Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Salariul minim brut în construcții este acum de 3.000 lei brut, după ce a fost introdus prin Ordonanța lăcomiei (OUG 114).

Foarte pe scurt:

• Acordul semnat de patronatele din construcții cu Guvernul conține 19 puncte, unele dintre ele având termen pentru prima jumătate din acest an

• Patronatele spun că se confruntă cu fenomenul „muncii la gri”

• 60% din angajații din sector sunt plătiți cu salariul minim

• Și firmele care fac parte din patronat au angajați pe care îi plătesc cu salariul minim

• Oficial FPSC: Intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie și pierdeam licitația garantat

Totul a început după nenumărate discuții între membri Guvernului și patronate, care s-au încheiat, spre finalul anului trecut, cu un acord, ce poate fi vizualizat aici.

„Am semnat un acord care are 19 puncte. Sunt chestiuni pe care noi le-am considerat că sunt foarte-foarte-foarte necesare pieței construcțiilor în momentul acesta. Acest acord trebuie pus în aplicare și primul document apărut în sensul acesta este Ordonanța 114 (cunoscuta OUG a lăcomiei n.r.) care rezolvă o parte din cele solicitate de noi. Sumele au fost discutate în acord și au părut exact așa în ordonanța din Monitorul Oficial”, a declarat Adriana Iftime, director general Federația Patronatelor Societăților din Construcții, pentru HotNews.ro.

Filosofia acestui acord, spune ea, este legată de ideea de a pune un pic de ordine în piața construcțiilor și de a rezolva niște probleme care sunt extraordinar de grave pentru ei.

„Avem două probleme grave. Prima este criza de forță de muncă și cealaltă – e gravă pentru noi, dar e gravă pentru toată economia – este evaziunea aceasta fiscală exprimată în termeni populari „munca la gri”, a precizat Iftime.

• Colegii noștri estimează că din total angajați 60% sunt pe salariul minim pe economie.

• Salariul minim pe economie așa cum era anul trecut de peste 1000 lei net nu este credibil nici măcar pentru un necalificat. Primeau prin contract salariul minim pe economie și diferența din diverse alt surse. Asta este o chestiune care creează concurență neloială pentru firmele care vor să fie sănătoase și active în piață. Sunt firme care lucrează transparent.

• Încercăm cu măsurile acestea să rezolvăm problema de muncă la gri. Poate că nu se va rezolva 100%.

„Sunt excluse situațiile în care angajatorul vrea să angajeze zilieri, contractul să se încheie pe două ore. Ne-am gândit la „portițe”. Ne-am gândit și la faptul că sunt firme care au diverse obiecte de activitate, dar in construcții și care vor fi tentate să-și declare obiect de activitate „construcții”. Am pus acel prag să aibă obiect de activitate dovedit de cel puțin 80% în construcții”, a spus reprezentanta Federației.

Acum, spune ea, salariul acesta de 3.000 lei brut este unul pe care l-au declarat ca fiind salariu minim.

De asemenea, a spus că sunt persoane care lucrează pe salariul minim și la firmele care fac parte din patronat.

„Sigur că da (sunt persoane care lucrează pe salariul minim și la firmele din patronat n.r.). Plaja de pregătire profesională este foarte mare, de la necalificatul pe care presa ni l-a pus în brațe ca fiind „Dorel”, până la muncitori de înaltă calificare (care sunt plătiți cu salarii mari n.r.). Un dulgher, de exemplu, este de o mare valoare în firmă sau un sudor metale deosebite, fierar betonist, sunt munci foarte grele pe care lumea le cam evită. Tineretul nu mai e atras aceste meserii”, a mai arătat Adriana Iftime.

Motivul principal din spatele cererii de creștere a salariului minim

„O firmă de construcții își câștigă contractele participând la licitații publice. Se întâmplă asta și-n lucrările cu statul și în zona privată. Dacă prețul la materiale sunt cam aceleași în piață, nu pot să mă duc eu cu prețul la ciment de 3 lei și altcineva cu 4,5 lei, se cunoaște prețul real, unde se poate acționa în sensul reducerii prețului ofertei: la manoperă”, a explicat directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Ea spune că ofertanții intrau cu salariul minim pe economie ca să poată să câștige licitația, în condițiile în care criteriul de atribuire a unei lucrări este dominant ca fiind prețul cel mai scăzut.

„Dacă eu, de bună intenție, aș fi vrut să-mi plătesc muncitorii mult mai bine, intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie, pierdeam licitația garantat”, a spus Iftime.

• De aceea a trebuit să se ridice sub obligativitatea legii acest salariul minim în construcții, ca să se poată intra la licitații cât mai aproape de realitate. Practic se făcea dumping, vrem să reducem acest dumping.

Ce măsuri și ce termene mai sunt trecute în acord

Termen: 31.03.2019

Conform solicitării patronatelor reprezentative se va analiza posibilitatea ca valoarea contractelor sa fie exprimată și în euro și posibilitatea introducerii unui termen de maxim 25 de zile pentru prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor. De asemenea, se va avea în vedere ca modificarea regulamentului de recepție și a modelului de contract aprobate prin HG 1/2018 să ia în considerare propunerile patronatelor reprezentative.

Perfecționarea legislației privind achizițiile publice, prin transmiterea către Parlament a amendamentelor agreate cu patronatele reprezentative.

Conceperea unui mecanism de sprijin şi subvenționare pentru producţia internă de materiale de construcţii în cazul activităţilor CAEN cu o pondere ridicată a importului, precum şi pentru exportul de materiale de construcţii şi îndeosebi de tâmplărie şi/sau vitraj izolant.

Adoptarea unor măsuri de întărire a controlului împreuna cu patronatele, în ceea ce priveşte tâmplăria şi vitrajul izolant, referitor la marcajul CE şi C47, prin stabilirea instituţiilor şi responsabilităţilor acestora. Aprobarea proiectelor de acte normative privind:

• Normativ Indicativ C47 – 2018: instrucțiuni tehnice pentru folosirea și montarea vitrajelor și a altor produse din sticla in construcții.

• Normativ Indicativ P 118/1 – 2018 Partea I: construcții, privind securitatea la incendiu a construcțiilor

Termen: 30.06.2019

Introducerea prevederii ca toți agenții economici certificați, care activează în sectorul construcțiilor să fie membri într-o organizație patronală.

Înfiinţarea unui Fond de garantare pentru construcţii, cu participarea Statului în procent de 80% şi a firmelor de construcţii cu 20%

Vezi întregul acord aici.

Despre salariul minim în sectorul construcțiilor și facilitățile introduse din aceasta OUG, precum scutirea de la plata contributiei la Pilonul II, HotNews.ro a mai scris aici și aici.