Suntem pe ultimul loc în Europa la piața capitalurilor private. Lecția magazinelor „La Cocoș”

Când vine vorba de industria capitalurilor private, România e pe ultimul loc în Europa, măsurat prin ponderea investiţiilor fondurilor de private equity în PIB. Piaţa locală este cu mult în urma altor economii vecine. Față de Polonia, sumele investite în România sunt de 10 ori mai mici, de exemplu.

• Capitalurile private (Private Equity) se referă la investițiile făcute în companii private nelistate la bursă. Firmele de PE strâng fonduri de la investitori și folosesc aceste fonduri pentru a cumpăra participații (majoritare sau nu) la companii private, cu intenția de a le crește valoarea în timp.

Unul din exemplele recente care pot fi date este cea în magazinele ”La Cocoș”, când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin BERD Private Equity, alături de fondurile CEECAT Capital și Morphosis Capital, au investit 10 milioane de euro în extinderea retailerului roman.

Investitorii în această piață a capitalurilor private sunt persoanele fizice cu averi mari și foarte mari, fondurile de pensii sau companiile de asigurări.

La noi, piața e încă la vremea adolescenței; numărul de tranzacţii ale fondurilor de capitaluri private în România a scăzut cu 16% în 2023 comparativ cu 2022, ajungând la doar 73 de tranzacţii. Dar scăderi au avut loc pe toate piețele din Europa și au fost cauzate de creşterea dobânzilor, care a afectat tranzacţiile finanţate prin bănci, potrivit datelor asociației ROPEA.

„Fondurile de pensii se abțin să susțină piața capitalurilor private din România, ceea ce duce la investiții limitate în economie. Acest tip de investiții au totalizat 272.000 de euro în perioada 2018-2023, reprezentând 0,2% din capitalul total strâns de entitățile locale”, arată cel mai recent raport.

Locurile de muncă nete create de companiile susținute de PE în perioada 2019-2022 sunt echivalentul întregii populații din Târgu Neamț, arată același raport al ROPEA.

De ce a investit BERD în extinderea lanțului de magazine și nu firmele locale de private equity

HotNews.ro a stat de vorbă despre cum am putea recupera distanța față de alte țări vecine cu Andrei Cionca, fondatorul Impetum Group, din care face parte Roca Investment, divizia de private equity a grupului.

„Investiția din «La Cocoș» este o investiție într-un retailer în care s-au asociat două fonduri de investiții. Foarte bine, eu mă bucur de  treaba asta”, spune Andrei Cionca, în discuția cu HotNews.ro.

Fondatorul Impetum admite că grupul lui nu investește în zona de retail, optând pentru alte piețe. „Noi nu atacăm zona de retail pentru că investițiile și private equity presupune foarte multă disciplină, iar noi nu am investit suficient de multă analiză în acest domeniu. Compania sa s-a orientat pe domeniul medical și zona IT.

Potrivit lui, „racolarea” celor cu mari averi pentru a-i convinge să plaseze bani în piața capitalurilor private și-a cam atins limitele în țara noastră.

„Toți banii pe care i-am strâns până acum – aproape 100 de milioane de euro – provin de la cei 64 sau 65 de investitori privați. Am reușit astfel să dovedim că suntem de încredere, pentru că asta este categoria cea mai pretențioasă: oamenii cu bani care îți dau pe mână o parte din averea strânsă. Asta e cel mai greu să obții”, spune fondatorul Impetum.

Pentru a investi mai mult, e nevoie de capital mai mult. Ori, piața de private equity din România este încă la început.

„Noi avem foarte multe dezavantaje. Primul, că suntem prima generație de fund manageri, spune Cionca, într-o discuție cu HotNews.ro. Iar lucrul ăsta pentru anumite categorii de investitori este decisiv. Și mă refer aici în primul rând la acele „family office”-uri care gestionează banii unor familii bogate. Ei nu plasează niciodată bani pe mâna unor manageri de primă generație cum suntem noi pentru că nu avem un track record, un istoric”, explica într-o discuție cu HotNews fondatorul Impetum.

Acest istoric reprezintă toate realizările sau eșecurile pe care cineva sau ceva le-a avut în experiența de manager și joacă în termeni generali același rol pe care îl are istoricul relației unui client cu o bancă.

„Deci family office-urile încă nu le putem ataca până când nu vom ajunge la a doua generație de manageri, ceea ce înseamnă un ciclu de încă 5-10 ani. Părerea mea este că familiile bogate din estul, din centrul și estul Europei, nu mai discutăm de alea din vest, nu vor investi în România în perioada imediat următoare”, explică fondatorul Impetum.

Grupul Impetum gestionează trei fonduri de investiții, cu teze investiționale diferite, care acoperă aproximativ toate etape de dezvoltare ale unui business: un fond buyout (Roca), un fond de venture capital (ROCA-X) și fondul Agista, un fond de investiții alternative de growth, care își propune să accelereze creșterea IMM-urile locale prin ghidaj și capital.

În regiunea noastră, anul trecut s-au investit 1,71 de miliarde de euro, din care trei sferturi au intrat în patru țări: Cehia, Polonia, Lituania și România.

„Este foarte important faptul că România reprezintă locul patru în regiune, cu investiții de 130 de milioane de euro și pot să vă dau și structura, pentru că e foarte interesantă: 8% din totalul sumei investite în Europa Centrală și de Est au fost folosiți la achiziți de companii (s-au cumpărat pachete majoritare în companii). Alte 35 de milioane de euro s-au în produse de growth, adică am cumpărat participații minoritare în companii care cresc foarte rapid, iar 18 milioane de euro în Venture Capital. O structură echilibrată de portofoliu investițional”, consideră Cionca.

„Această piață se poate dezvolta accelerat, cu condiția să intre investitorii instituționali. Sau să ne facem un Fond Suveran”

Pentru a putea crea o piață matură de private equity, e nevoie de bani mult mai mulți. Iar ideea fondatorului Impetum e să atragă investitori instituționali. „Ideea mea este că această piață se poate dezvolta accelerat în România, cu condiția să intre investitorii instituționali. Mă refer aici la fondurile de pensii.

În România legea le permite fondurilor de pensii din România să aloce 1% pentru industria asta de private equity. E mult, e puțin? Acel 1% la finalul anului trecut reprezentau 255 de milioane de euro. Acum, la ultima lor raportare, reprezintă 280 de milioane de euro. Până acum un singur fond a investit. Da, deci gheața s-a spart. Îi așteptăm și pe ceilalți în această industrie. În cazul în care acești bani 280 de milioane de euro – ar intra în piață, situația s-ar schimba dramatic”, explică Andrei Cionca.

El admite însă că fondurile de pensii sunt niște investitori în esență precauți. Ei nu sunt niște investitori de risc. Ori, industria de capitaluri private din România este o industrie foarte nouă, în care e greu să convingi să intre jucători cu un apetit scăzut la risc.

Andrei Cionca sugerează înființarea unui fond suveran de investiții al României. „Polonezii au făcut-o, bulgarii au făcut-o… De ce nu înțelegem că trebuie să gândim  o strategie națională de investiții în economii, în companii…?”, se întreabă el.

Vedem scăderi de bugete în sectorul serviciilor, deși managerii de acolo erau cei mai optimiști

Legat de mersul economiei, Andrei Cionca vede că economia reală are sectoare cu probleme. „Încep să se vadă inclusiv niște scăderi de bugete în sectorul serviciilor, deși serviciile tot timpul au fost  premianții Confidex-ului, iar managerii lor erau cei mai optimiști. Dar începem să vedem și acolo realizări sub buget. Asta din cauză că, firmelor mergându-le mai greu, încep să-și ajusteze bugetul de cheltuieli, de investiții”, explică fondatorul Impetum Group.

El mizează însă pe banii din PNRR, care, dacă depunem toate eforturile, pot reprezenta un colac de salvare și o pernă pe care economia României să aterizeze lin.

Îngrijorat de creșterea deficitului bugetar, Cionca admite că e plauzibilă creșterea taxelor și impozitelor în 2025, dar că rămâne optimist, întrucât firmele din România vor putea „absorbi” eventualele creșteri ale presiunii fiscal. „Corecția deficitului bugetar trebuie făcută. Dar corecția nu va veni doar prin scăderi de cheltuieli bugetare. Niciodată n-a fost făcută doar așa. Și atunci pariul meu este că da, vor crește taxele și impozitele. Dar cred că potențialul de creștere al companiilor românești este foarte mare și poate să absoarbă acele creșteri de taxe: prin digitalizare, prin eficientizare, prin investiții”, spune Andrei Cionca.