De ce vacanță și nu școală online? Ministrul Educației dă vina pe decalajul de conectivitate și viteza de internet între rural și urban / Care sunt ultimele date statistice
Viteza minimă la internet pentru a avea învățare online este de 100 Megabiți pe secundă (Mbps), viteză pe care o avem doar în jumătate din teritoriul țării. Sub această viteză se pot trimite cel mult teme pe WhatsApp, a declarat joi Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, în motivarea deciziei privind vacanța de 2 săptămâni în locul școlii online. Acesta a făcut apel la echitate, subliniind și că ‘din cei aproape 3 milioane de preșcolari și elevi din România, un milion sunt în mediul rural, unde în general sunt probleme cu conectivitatea”.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a avut joi o intervenție telefonică la Digi24, în care a vorbit despre problemele digitalizării Educației și ale predării online.
„Lucrăm permanent la susținerea digitalizării Educației, doar că lucrurile nu se pot întâmpla peste noapte. Este nevoie de cele 5 condiții îndeplinite simultan:
- – disponibilitate echipamente
- – conectivitate generalizată – asta excede atribuțiilor Ministerul Educației din păcate. Avem o viteză minimă necesară de 100 Megabiți pe secundă pentru a avea măcar teoretic învățarea online doar în jumătate din teritoriul țării. Subliniez acoperirea cu internet este mai mare la nivelul țării, însă sub această viteză minimă nu se poate vorbi de conexiuni video pentru predarea online. Se pot trimite cel mult teme pe WhatsApp. Pentru toți aceia care nu înțeleg nevoia de echitate în sistemul de educație din România fac această precizare. De cele mai multe ori ne gândim că peste tot în țară avem aceeași viteză de transfer precum în București, unde avem 1 Gigabit pe secundă, lucru care nu întotdeauna ne permite cea mai bună conexiune.
- – al treilea element necesar este formarea cadrelor didactice pentru predarea online și în momentul de față doar 1 din 5 cadre didactice au beneficiat de această formare
- – al patrulea este conținut digital pentru toate disciplinele
- – și al cincilea lipsește cu desăvârșire este vorba de platforme de evaluare online.”, a declarat joi ministrul Sorin Cîmpeanu.
Acesta a susținut că lucrurile s-ar fi îmbunătățit în peste 1 an și jumătate, făcând trimitere la sutele de mii de tablete achiziționate pentru elevi, la acoperirea cu internet care a fost extinsă de operatorii telecom și la formarea unor profesori pentru predarea online.
Întrebat câți elevi ar avea probleme de conectivitate la internet, ministrul a invocat problemele din mediul rural.
- ‘Din cei aproape 3 milioane de preșcolari și elevi din România, un milion sunt în mediul rural, unde în general sunt probleme cu conectivitatea.”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Ce spun ultimele date ale INS: 78,2% dintre familiile din România aveau acces la internet în 2020, cele mai multe în urban / 1 din 7 români nu a folosit niciodată internetul
În anul 2020, 78,2% dintre familiile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă în creṣtere faṭă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale. 60,9% dintre aceste familii locuiesc în mediul urban, arată o analiză publicată în luna ianuarie 2021 de Institutul Național de Statistică (INS). 14,1% dintre români spun că nu au folosit niciodată internetul, susține institutul.
Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul familiilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 8 din 9 familii aveau acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest (84,9%) ṣi Nord-Vest (81,9%). Cele mai mici ponderi ale familiilor cu internet acasă sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (72,4%), Nord-Est (73,6%) ṣi Sud-Muntenia (74,3%).
Ce spun ultimele date ale ANCOM: Cât s-a redus decalajul urban-rural. Numărul localităților fără acces la internet a scăzut la 1600
Pe de altă parte, datele Autorității de reglementare în comunicații (ANCOM) arată o reducere a decalajului de conectivitate și viteze la internet între rural și urban în anul 2020.
Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării a fost de 69% la nivel național la sfârșitul anului 2020, în mediul urban fiind de 77,9%, iar în mediul rural de 57,6%%.
Alte date ANCOM privind internetul în 2020:
- – În situația excepțională impusă de pandemia COVID-19 anul trecut, numărul de conexiuni de internet fix și mobil din România a crescut semnificativ.
- – Creșterea a fost masivă pe internet fix: restricțiile de mobilitate au făcut ca cei mai mulți dintre noi să utilizăm mai degrabă conexiunile WI-FI acolo unde acestea au fost disponibile.
- – Din cele 5,7 milioane de conexiuni la puncte fixe la finalul anului trecut, 2 milioane de conexiuni erau utilizate în mediul rural. Astfel, în 2020 au fost conectate 100.000 de noi linii de internet fix în orașe și de 3 ori mai multe linii în mediul rural – 300.000 de noi linii rurale de internet fix în 2020.
- – 90% din traficul de internet în România a fost realizat prin rețele fixe și 80% din conexiunile de internet fix din țară permiteau viteze de descărcare de peste 100 Mbps (megabiți pe secundă), una dintre cele mai mari ponderi din lume, nu doar din UE.
- – Viteze la internet de peste 100 Mbps sunt majoritare și în mediul rural – 65% dintre conexiunile fixe din mediul rural la finalul anului trecut
- – A scăzut semnificativ, cu 40%, numărul localităților care erau considerate zone albe, adică localități fără acces la internet. Dacă în 2019 erau 2700 de astfel de localități, acum acest număr a scăzut la 1600 de localități.
Viteza internetului fix a crescut în anul pandemic 2020: Topul vitezelor de download și upload din rețelele fixe și mobile din România
Românii au experimentat anul trecut o viteză medie de download la nivel național de 185,8 Mbps pentru internetul fix, în creștere cu aproape 25% comparativ cu anul anterior, în timp ce viteza medie înregistrată pentru internetul mobil s-a menținut constantă, la 24,2 Mbps, performanțe remarcabile în contextul pandemiei și al volumului sporit de comunicații fixe și mobile, a precizat în data de 17 august 2021, Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.
Potrivit autorității, datele înregistrate prin intermediul platformei informatice Netograf referitoare la vitezele de transfer se coreleaza cu tendința generală rezultată din raportările de date statistice ale furnizorilor de comunicații electronice: creșterea numărului conexiunilor de foarte mare viteza (cel puțin 100 Mbps) la puncte fixe cu 16% fața de anul precedent, ponderea conexiunilor de foarte mare viteza ajungând la 80% la sfârșitul anului 2020 și creșterea traficului lunar mediu pe locuitor din anul 2020 la valori de 44 GB/locuitor/luna, de peste 50% fața de anul anterior.
Statistici la nivelul județelor
În anul 2020 se poate constata, în general, o tendința de creștere a valorilor vitezelor medii de download și upload pentru conexiunile de internet fix înregistrate la nivel de județ, comparativ cu anul 2019.
Viteza medie de download pentru conexiunile de internet fix variaza de la un județ la altul, între 95,2 Mbps (Covasna) și 235,5 Mbps (Ialomița). În ceea ce privește conexiunile de internet mobil, viteza medie de download variaza între 12,9 Mbps (Giurgiu) și 48,9 Mbps (Vrancea).