De la leva la euro – ce s-a întâmplat în prima lună?

Luna dublei puneri în circulație a leva și euro a luat sfârșit. La 30 ianuarie 2026, știm că 75% din leva aflată în circulație a fost deja retrasă, iar economia a intrat în februarie cu peste 6,1 miliarde de euro în circulație, scrie presa bulgară.

Leva rămasă va continua să se reducă, dar nu va ajunge la zero. Când vom ajunge la circa 90% din circulația numerarului retras în leva, cel mai probabil vom intra într-un platou. Cu alte cuvinte, ne putem aștepta ca aproximativ 2-3 miliarde de leva să rămână neschimbate (din diverse motive) pentru o perioadă mai lungă, inclusiv o cantitate uriașă de monede. În Croația, de exemplu, la trei ani de la introducerea monedei euro, au fost bancnote în valoare de 3 miliarde de kuna și monede în valoare de peste 1 miliard de kuna, care nu au fost încă retrase din circulație.

Marea întrebare este ce s-a întâmplat cu prețurile

Evaluarea preliminară expresă a Institutului Național de Statisitcă (INS) conform indicelui național al prețurilor a raportat o inflație lunară de 0,7% (1,6% în restaurante) în ianuarie 2026. Rata de creștere a prețurilor este mai mică față de ​​ianuarie 2025, când inflația lunară a ajuns la 2%, provocată în mare parte de modificările impozitelor indirecte (majorarea TVA la pâine, făină și servicii de restaurant) și ale prețurilor stabilite administrativ. Este interesant că în toate grupele principale (alimente, restaurante, utilități, transport) dinamica prețurilor a fost mai mare cu un an în urmă.

Inflația anuală încetinește semnificativ – 3,6% în ianuarie 2026, comparativ cu peste 5% la sfârșitul anului 2025. Acest lucru era de așteptat, deoarece saltul unic din ianuarie 2025 este deja inclus în bază și nu afectează inflația anuală. Observăm absolut aceleași mișcări și conform metodologiei europene, inflația anuală față de indicele armonizat al prețurilor de consum încetinește la 2,3%. Datele Eurostat arată că aproape zece țări din zona euro au o inflație anuală mai mare decât Bulgaria în ianuarie 2026.

Asta nu înseamnă că totul este în regulă cu prețurile în economie

Mai întâi, lucrurile mărunte. Inflația lunară arată o anumită creștere a prețurilor, pe care o putem asocia cu tranziția la euro – în intervalul de până la 0,5% inflație suplimentară din rotunjire, ceea ce este mai vizibil în sectorul serviciilor. Acest lucru era de așteptat și s-a întâmplat o singură dată, nu este o dramă. Problema mai mare este presiunea asupra prețurilor, care vine prin extinderea bugetului, creșterea serioasă a salariilor și recorduri în ceea ce privește creditarea. Acestea sunt procesele pe care trebuie să le monitorizăm cu o atenție sporită.

În acest context, discuția despre starea finanțelor statului și politica fiscală este deosebit de importantă. Implementarea bugetului pe 2025 arată că statul, cel puțin din punct de vedere tehnic și pe bază de numerar, reușește să mențină deficitul bugetar în jurul a 3%, dar aceasta este fără a lua în considerare plățile ascunse prin Banca Bulgară de Dezvoltare și reținerea anumitor plăți (de obicei din programul de investiții, dar nu numai). În ciuda performanței foarte bune a veniturilor fiscale (față de anul trecut), nu putem să nu luăm în considerare cele 3 miliarde de leva „lipsă” din veniturile din TVA (supra alocate, dar imposibil de colectat).

Tuturor observatorilor le-a fost clar că această prognoză privind veniturile din TVA nu se va realiza. Partea proastă în acest caz este că proiectele (mai multe) de buget de stat propuse pentru 2026 includeau aceeași prognoză (și chiar mai generoasă) pentru venituri din TVA pentru anul în curs. Sau cu alte cuvinte, dacă lăsăm deoparte visele privind veniturile excesive din TVA și politicienii își respectă promisiunea (tacită față de oamenii strânși în piețe) de a nu crește impozitele, bugetul pe 2026 trebuie să includă măsuri structurale serioase pentru controlul deficitului bugetar. Acest lucru nu se poate întâmpla în actualul parlament – ​​aceasta ca răspuns la ideile de a vota acum rapid un nou buget înainte de alegeri.

Se pare că acest parlament va mai avea de lucru la buget. Motivul este că bugetul prelungit, care protejează trezoreria statului și oferă o oarecare liniște, inclusiv majorarea salariilor în sectorul public, pare să aibă nevoie de o nouă prelungire. Alegerile nu vor avea loc decât în ​​aprilie, iar în această formă legea prelungită oferă un cadru pentru trei luni. Acesta este mai degrabă un caz tehnic și de reglementare, dar totuși, cel mai probabil va trebui să treacă printr-un nou vot până la sfârșitul lunii martie 2026. Este important ca acest vot să fie cât mai simplu posibil, fără a permite idei extravagante pentru noi cheltuieli și asumarea unor angajamente cu o povară pe termen lung pentru contribuabili.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)