De unde va plati Primaria Capitalei subventia la RADET si pe ce cheltuieste primarul Sorin Oprescu bugetul Capitalei

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca in acest an institutia pe care o conduce va plati subventia la caldura doar persoanelor al caror venit este mai mic de 2500 de lei/luna/membru de familie, deoarece „nu mai poate face fata cu banii”. Cateva ore mai tarziu, edilul s-a razgandit si a declarat ca municipalitatea are bani sa plateasca subventia pentru toti locuitorii Capitalei. Potrivit datelor furnizate de Primaria Capitalei, in bugetul pe anul acesta, aprobat de Consiliul General, pentru subventia la caldura sunt prevazuti 590 milioane de lei, bani suficienti pentru a plati subventia la RADET pentru toti bucurestenii. Anul trecut, in una dintre cele mai grele ierni din istoria Bucurestiului, municipalitatea a platit pe subventia la caldura 561 milioane lei. In urma cu doi ani, cand vremea a fost mai calda, s-au platit 343 milioane lei.

„Nu mai pot sa fac fata cu subventia. Nu mai pot. Nu mai am cum sa subventionez, si sunt multi amarati care nu au bani. Am cerut de patru ani – sa vad acum daca se concretizeaza – o lista cu veniturile de la ANAF si daca venitul e mai mare de 20-25 de milioane pe cap de familie sa pot sa-i pun sa plateasca 328, cat e acuma gigacaloria la Bucuresti. De ce? Ca sa pot sa maresc paleta alora care nu au bani. Nu e politic, e grija fata de oameni”, a spus Oprescu saptamana trecuta.

Pretul real al Gigacaloriei este de 328 de lei. Populatia plateste 170 de lei, iar Primaria, prin subventii, restul de 158 lei. Aproape jumatate. In acest moment, toti bucurestenii, atat cei care castiga 600 de lei pe luna, cat si cei care castiga cateva mii de euro primesc subventia de la municipalitate.

Pe de o parte subventia la caldura reprezinta insa circa 15% din bugetul Primariei Capitalei pe anul 2012. La aceasta se aduga si subventia la RATB, impreuna reprezentand circa 30% din bugetul pe un al al municipalitatii, bani care ar putea merge la investitii. Adica din cele 4 miliarde de lei cat este bugetul Primariei Capitalei, putin peste 1 miliard se duc pe cele doua subventii. In comparatie, cam aceeasi suma s-a alocat pentru investitii in anul 2012 (proiecte de infrastructura in principal), iar construirea Pasajului Basarab, una dintre cele mai mari investitii ale Bucurestiului de dupa 1990, a costat 240 milioane de euro, putin peste un miliard de lei.

Sorin Oprescu a declarat si anul trecut ca va da subventia la caldura diferentiat, in functie de venit, insa nu a facut acest lucru, declarand ca nu a putut sa identifice ce venituri are fiecare cetatean in parte.

Primariile de sector dau insa ajutoare de incalzire persoanelor nevoiase, reusind sa gaseasca o cale de a le identifica.

Ajutoarele pentru incalzirea locuintei cu energie termica, gaze naturale, lemne, carbuni si combustibili petrolieri se acorda pe baza de cerere/declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile acesteia. La completarea cererii, titularul are obligatia de a mentiona corect componenta familiei, veniturile membrilor acesteia, precum si bunurile mobile si imobile detinute. Pentru acordarea ajutorului cu energie termica, limita venitului mediu net lunar pe membru de familie este de 786 lei in cazul familiilor si 1.082 lei in cazul persoanei singure. Pentru acordarea ajutorului cu gaze naturale, precum si cel cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, limita venitului net pe membru de familie este de 615 lei atat in cazul familiilor cat si in cazul persoanei singure.

Ajutoarele de incalzire nu se acorda persoanelor/familiilor care detin cel putin unul dintre bunurile prevazute in Anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 70/2011 si in cererea pentru acordarea ajutorului, respectiv: cladiri sau alte spatii locative in afara locuintei de domiciliu sau alte imobile aflate in proprietate; mijloace de transport (autoturisme care depasesc 1600 cmc, motociclete, motorete, scutere); terenuri de imprejmuire a locuintei si curtea aferenta care depasesc 1000 mp in zona urbana si 2000 mp in zona rurala; depozite bancare de peste 3.000 lei etc.

Pe de alta parte, primarul Sorin Oprescu cheltuieste bugetul Capitalei pe proiecte sau achizitii cel putin suspicioase sau nenecesare:

– la sfarsitul saptamanii trecute s-a alocat suma de 1 milion de lei pentru subventionarea echipei de handbal Oltchim. Desi a avut rezultate bune, aceasta nu se afla in Bucuresti si nu are nici o legatura cu acest oras.

– s-a alocat suma de circa 3 milioane de euro pe un an pentru inchirierea cladirii de 14 etaje de pe Splaiul Independentei unde isi desfasoara activitatea Primaria Capitalei. Municipalitatea urmeaza sa plateasca proprietarului imobilului, firma Apatel Properties, o chirie de circa 18 euro/mp/luna pentru imobilul de 13.536 mp. Potrivit unui studiu realizat de ESOP, chiria in vestul Capitalei (incluzand si zona unde se afla sediul Primariei) este de circa 10/euro/mp/luna, negociabil.

– la sfarsitul lunii august Consilierii Generali au aprobat cheltuirea sumei de 1,57 miliarde de euro pentru „Inchiderea Inelului Median de circulatie la zona nord/autostrada urbana – tronsonul Lacul Morii-Soseaua Colentina”, asa-zisa autostrada suspendata promisa de primarul Sorin Oprescu in campania electorala. Desi edilul promite ca drumul se va face printr-un parteneriat public – privat, banii urmand sa vina de la o companie straina (nu se stie deocamdata de ce nationalitate), ce putin exproprierile – 233 milioane euro – si proiectarea – 57,7 milioane euro – trebuie platita de municipalitate. Pana in prezent, pentru Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul autostrazii suspendate, Primaria Capitalei s-a angajat sa plateasca circa 12 milioane de lei unui consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio.

– s-au cheltuit circa 10 milioane de lei pentru amplasarea/executarea a 10 statui in perioada 2009-2011. Vezi aici cum arata.

– a platit 100.000 de euro unei firme pentru „Manual de Identitate al Primariei Capitalei” , despre care nu se stie nici pana astazi la ce a folosit.

– pentru 122 de km de piste pentru biciclete impracticabile Primaria Capitalei a platit in perioada 2008-2012 circa 11 milioane de euro. Vezi aici cine a luat banii si cum se fac pistele de biciclete la Viena.

– s-au alocat 2,5 milioane de euro pentru Catedrala Mantuirii Neamului;

– achizitionarea de catre Administratia Lacuri Parcuri si Agrement din Primaria Capitalei a 16 chioscuri in valoare de 37.000 de euro fiecare;

– achizitionarea a 20 de ceasuri „de aur” in valoare de 35.000 de euro fiecare;