Decizie foarte importantă a Curții de Justiție a UE pentru domeniul energiei nucleare: Construcția de centrale nucleare poate fi sprijinită de stat / Efecte și pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o decizie favorabilă, pe 23 septembrie 2020, cu privire la conformitatea cu legislația europeană a mecanismelor de finanțare a proiectului de construcție a unei noi centrale nucleare de la Hinkley Point C în Marea Britanie, în urma contestației depuse de Austria cu privire la implementarea acestui proiect. Aceasta înseamnă că pentru construirea unor noi centrale nucleare, statul poate veni cu mecanisme de sprijin. Decizia poate avea efecte și în România pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Asociația Forumul Atomic Roman (ROMATOM) salută această decizie, considerând că reprezintă un mesaj de susținere a dezvoltării de noi capacități nucleare.
În 2014, Guvernul Marii Britanii a aprobat o serie de mecanisme de finanțare pentru noile proiecte nucleare ale țării, inclusiv contracte pentru diferență (un fel de subvenții când prețurile sunt nefavorabile) și garanții emise de stat. Austria a contestat acest proiect și mecanismele de finanțare implementate, însă apelul a fost respins de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inițial în 2018 și din nou în 2020.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabileste că proiectul noii centrale nucleare de la Hinkley Point C și mecanismele de finanțare sunt conforme cu legislația europeana și cu Tratatul EURATOM, confirmă unele elemente esențiale, potrivit ROMATOM:
- Compatibilitatea cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFUE).
- Dreptul fiecărui Stat Membru ”de a alege diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie”.
- În absența unor norme specifice în Tratatul Euratom, normele Tratatului FEU privind ajutorul de stat sunt aplicabile în sectorul energiei nucleare. Regulile de finanțare a proiectelor nucleare prevăzute în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene au în vedere de asemenea impactul asupra mediului. Un proiect nuclear nou poate obține finanțare doar în condițiile demonstrării conformității cu legislația privind protecția mediului aplicabilă la nivel european.
“Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene emisă în cazul Hinkley Point C reprezintă un semnal pozitiv pentru Statele Membre care inițiază sau continuă proiecte nucleare, stabilind ca prioritară independența în alegerea mixului energetic precum și faptul că energia nucleară se califică pentru a obține finanțare prin mecanisme competitive cu implicarea statului. În contextul țintelor de mediu stabilite de noul Green Deal European, multe State Membre se află în fața unor provocări majore privind asigurarea unui mix energetic viitor cu emisii reduse de carbon, iar energia nucleară se califică ca fiind o componentă importantă a mixului energetic în prezent și viitor”, a declarat Lucian Rusu, președintele ROMATOM.
Energia nucleară asigură în prezent, la nivelul Uniunii Europene, aproape 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon și 26% din totalul energiei electrice produse, asigurând 1,1 milioane locuri de munca și o cifră de afaceri anuala de 102 miliarde euro. Cu 109 reactoare în operare în 15 țări, la nivelul UE se află în construcție 4 reactoare nucleare noi în Finlanda, Franța și Slovacia și 8 în etapa de planificare în Bulgaria, Cehia, Finlanda, Ungaria și România.
În România, energia nucleară asigură 18% din producția internă și 33% din total energie curată, creând 11.000 locuri de munca în producție, cercetare, inginerie, lucrări, producție de echipamente, inovație, educație, cifră care ar putea crește la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare.
“Pentru România, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un mesaj de susținere a dezvoltării de noi capacități nucleare, facând posibilă accesarea diferitelor opțiuni de finanțare. Desigur, fiecare proiect este analizat și evaluat în mod independent de către Comisia Europeană, însă, ROMATOM apreciază existența unui cadru legislativ care permite finanțarea marilor proiecte de investiții în domeniul nuclear. Pentru România, dezvoltarea de noi capacități nucleare este inclusă în toate scenariile Strategiei energetice a României până în anul 2030, cu perspectiva anului 2050, precum și în Planul National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, motiv pentru care apreciem importanța opțiunii nucleare pentru țara noastră, în aliniament cu poziția statelor europene pro-nucleare”, a afirmat Teodor Chirica, președinte onorific ROMATOM.
Ce înseamnă contractele de diferență de care ar putea beneficia reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Contractul pentru Diferență (CfD) este un mecanism de piață care funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare”, acesta reprezentând, la nivel general, prețul final pe MWh pe care investitorul îl va obține ca urmare a aplicării CfD, potrivit unui memorandum al Guvernului din iunie 2020.
Prețul de exercitare este un preț al energiei electrice care reflectă costul investiției într-o anumită tehnologie și este stabilit, în general, în urma licitațiilor derulate pentru acordarea sprijinului de tipul CfD sau prin negociere directă, în cazul unor proiecte unice (ex: proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă).
Producătorii vor obține venituri din vânzarea de electricitate pe piața competitivă, iar în cazul în care prețul obținut de ei pe piață este sub prețul de exercitare, vor primi o diferență până la atingerea prețului de exercitare. Plăţile vor fi efectuate de către o entitate intitulată Contraparte. În schimb, dacă prețul obținut de ei prin vânzarea de energie electrică pe piața concurențială este mai mare decât prețul de exercitare, producătorii beneficiari de CfD, vor trebui să ramburseze către Contraparte diferența respectivă, până la nivelul prețului de exercitare.
Mecanismul de tip CfD nu garantează vânzarea energiei electrice produse, ci numai prețul de exercitare, cu corecțiile aferente, obligaţiile vânzării electricității fiind preluate exclusiv de către dezvoltatorul proiectului.
Prin acest mecanism de piaţă, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale. Plăţile care vor fi efectuate de către Contraparte vor fi finanţate printr-o contribuție impusă tuturor consumatorilor de energie electrică. Eventualele fonduri suplimentare care ar rezulta din veniturile returnate de către beneficiari vor fi incluse în fondul de plată al Contrapărţii.
Statul caută în Europa și SUA parteneri pentru construirea Reactoarelor 3 și 4
În acest moment, statul român este în căutarea unor posibili parteneri pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. După cum a afirmat în mai multe rânduri ministrul economiei, viitorul partener ar putea fi un consorțiu euro-atlantic.Reamintim că acționarii Nuclearelectrica au renunțat la partenerii chinezi- China General Nuclear Power Corporation. Pe data de 12 iunie 2020, la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA de vineri încetarea negocierilor cu chineziide la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
În luna ianuarie, premierul Ludovic Orban a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro. că statul român ar putea renunța la parteneriatul cu o firma chineză, vechi de aproape cinci ani, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. „Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (…) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener și finanțare„, a spus premierul.
Tot în ianuarie, Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, a declarat, într-un interviu acordat HotNews.ro, că premierul Ludovic Orban a avut dreptate când a afirmat că îi este clar că „nu o să meargă cu chinezii” parteneriatul legat de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Virgil Popescu mai spunea că i se pare normal caastfel de investiții strategice să fie făcute cu parteneri NATO.
China General Nuclear Power Corporation, compania chineză implicată în proiect, a fost acuzată în 2016, de Guvernul SUA, de spionaj nuclear. De altfel, un comunicat al Departamentului de Justiție din 14 aprilie 2016 arată că încă de pe atunci existau suspiciuni în acest sens. Vezi aici comunicatul Departamentului de Justiție.
Cu toate acestea, discuțiile cu chinezii au continuat.
În urmă cu un an, Ministerul Energiei ar fi propus ca suma pe care să o suporte investitorii să fie peste 200 de milioane de euro anual. În mai 2019, la Ministerul Energiei a fost semnat un document numit acordul investitorilor în formă preliminară.De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Potrivit memorandumului, cele doua parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, in care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect).
INTERVIURILE HotNews.ro