Dezbatere: Ce impact economic va avea exploatarea aurului de la Rosia Montana?

Proiectul Rosia Montana a starnit discutii si dispute inca de la inceput. Fiecare tabara isi are propriile argumente, fiecare argument e sprijinit pe studii sau pe declaratii ale unor personalitati publice. Ionel Blanculescu si Afrodita Iorgulescu discuta online vineri de la ora 11.00 despre cele mai importante aspecte economice ale proiectului minier de la Rosia Montana: locuri de munca create, impactul economic in Romania si taxe, impozite si redevente. Nota:Aceasta dezbatere face parte dintr-un ciclu de 6 dezbateri, sustinute de Rosia Montana Gold Corporation

Despre invitati

Afrodita Iorgulescu este doctor in matematica, profesor universitar emerit la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Domeniul de interes este informatica teoretica.

A primit premiul „Gheorghe Lazar” al Academiei Romane pe anul 2002.

Din anul 2006, face parte din grupul editorial al revistei americane Journal of Multiple Valued Logic and Soft Computing, revista cotata ISI.

Guest Editor la Soft Computing (Springer) in 2001, la Multiple-valued Logic (Taylor & Francis) in 2001, la J. of Multiple Valued Logic and Soft Computing in 2006, la International Journal of Mathematics and Mathematical Sciences in 2011.

Membru CNFIS (1998-2003), evaluator CNCSIS (din 2004), membru in Registrul National al Expertilor CNCSIS, din 2005. Membru INFOREC (organizatie profesionala din ASE) din 1990, GLAU (Grupul de Logica si Algebra Universala) din 1990, SSM (Societatea de Stiinte Matematice) din 1996.

Lider al sindicatului ACADEMICA al cadrelor didactice din ASE (1990-2000).

Membru fondator al Solidaritatii Universitare, membru Alianta Civica din 1990. Este membra a Grupului pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice (vezi materialele elaborate de Grup la http://www.ase.ro/rosia_montana/index.asp).

Blanculescu Ionel este economist, licentiat ASE, facultatea de management, doctorand in finante.

– 12 ani, analist in Ministerul Apararii Nationale (1981-1993);

– 3,5 ani bancher, Banca Romana de Comert Exterior, activitate la nivelul Presedintelui bancii (1996-1999);

– 5 ani activitate guvernamentala, Guvernul Romaniei, consilier Presedinte, director, director general, Secretar de Stat, Presedinte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare-AVAB (1999-2003); Ministru al Controlului si Ministrul Sanatatii (iun.2003-dec.2004);

– 9,5 ani consultant financiar, CEO si Presedinte al companiei Consultanta si Investigatii Financiare (2005-2011) si alte companii de consultanta economica, in calitate de consultant .

Ca Presedinte al AVAB, institutie financiara a statului, a administrat, in calitate de creditor, 4 miliarde USD, aferente a 4000 de companii de stat si private, din toate sectoarele de activitate.

In calitate de ministru al controlului a avut in subordine Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor, Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor murdari, Agentia Nationala de Control a Exporturilor Strategice si alte institutii de control guvernamentale.

In prezent, este proprietarul site ului de analize economice www.blanculescu.ro, unde se regasesc postate,pe langa analizele curente si mai multe articole referitoare la industria petroliera.

• Dezbaterea va incepe la ora 11:00
• Moderator: Buna ziua si bine v-am gasit la cea de a sasea dezbatere despre proiectul Rosia Montana. Vom discuta despre proiectul de exploatare a aurului. Care sunt beneficiile economice pe care le va avea Romania in urma exploatarii?
• IB: Ar trebui inainte de toate sa stabilim calitatea mea la aceasta dezbatere. Sunt analist in cadrul unei platforme economice online. In urma cu un timp, atunci cand Presedintele a iesit la rampa cu declaratii despre proiect, am analizat partea economica a proiectului RMGC. Sunt intrebat de fiecare data daca avem solutii. Intotdeauna am spus ca solutiile sunt proiectele investitionale mari. Referitor la RM, am ajuns la concluzia ca aduce multa valoare adaugata Romaniei, din cauza ca preturile mineralurilor sunt foarte mari. E un moment bun pentru exploatari de acest gen. In ultima perioada s-au inchis 500 de mine in Romania in conditiile in care in toata lumea se deschid mine. Analizele mele sunt updatate la pretul aurului de astazi. Se discuta despre cresterea redeventei de la 4 la 6%. La un astfel de nivel de redeventa am ajuns la concluzia ca valoarea totala a afacerii este de 15,4 miliarde dolari. Perspectivele pretului aurului sunt in crestere. Cifrele se intind pe 27 de ani.

• IB: Profitul ar fi 5.6 miliarde de dolari statul roman, 5.8 miliarde dolari RMGC. Din punctul meu de vedere impactul economic este analizat pe 4 paliere. Taxe si impozite, redevente calculate din totalul cifrei de 15.4 miliarde. Dividendele si redeventa ar duce la 15% din afacere pentru stat.

  Un al doilea palier este factorul de multiplicare. se apreciaza factorul de multiplicare de 3,5 ori. Efectul de multiplicare la nivelul Petrom, de exemplu a fost de 2,5 ori in comparatie cu 3,5 ori cat are proiectul RM. S-au produs 17 miliarde in cazul Petrom, o contributie de 11% din totalul bugetului de stat.

  Un al treilea efect este forta de munca, numarul de salariati care vor lucra. Efectul de multiplicare in acest caz este de 3600 de salariati care vor lucra in companie si domenii conexe exploatarii.

• AI: Nu ne ocupam de RMGC incepand cu declaratiile dlui Basescu, ci de 10 ani. AM analizat cu atentie evolutia companiei, care exista de 14 ani in Romania. Am ajuns la concluzia ca proiectul nu este rentabil pentru Romania. Tara noastra are ingineri si muncitori in domeniu, a avut mine de aur, inclusiv la RM, o mina mai mica. In 2006 a fost inchisa ca nerentabila, la fel ca toate minele romanesti, chiar in momentul cresterii pretului aurului. Un principiu de baza in economia de piata spune ca atunci cand pretul aurului e mic, exploatarea intra in conservare si cand creste, se redeschide. Statul a inchis exploatarea. In Romania, exploatarile sunt inchise.
  Minerii aflati in somaj sunt un factor de presiune pentru deschiderea unor noi exploatari straine. In Romania sunt 8 zone de exploatare a aurului, unele mai bogate decat RM. La RM concentratia este de 1.3 g / tona.

  Locurile de munca in cadrul RMGC s-au schimbat de-a lungul timpului. In 2005 se spunea de 1200. Din 2010, 2300. In 13 ani s-a vorbit de 6000. In 2010 s-a ajuns la 6300. Cifrele au crescut constant.

  In 2003 a fost un studiu comandat de RMGC in care calculele aratau 276 locuri de munca in al 8-lea an de exploatare. Analiza a disparut pentru ca nu mai convine si a fost inlocuita de cifre halucinante.

• AI: In Constitutie scrie ca exploatarea resurselor minerale se face in interes national. Insa nu este exemplificat nicaieri ce inseamna asta exact. Am cautat si „interes national“ in acte din 1924 insemna minim 60% pentru Statul Roman. Proiectul trebuie analizat in cei 14 ani de cand exista compania. La inceput, statul avea un procent de aproape 30 %. Statul a pierdut de la 33.8% a ajuns la 19.31%, Gabriel avand 80%.

  RMGC are aprox 80%, iar statul roman aprox 19%. RMGC este formata din trei companii, una in Anglia si o alta in Canada. In Canada resursele minerale romanesti au fost cotate la bursa din Toronto, care ulterior au fost reinvestite.

• Moderator: Care va fi impactul in PIB-ul Romaniei a acestui proiect? Care va fi impactul in bugetul de stat a acestui proiect? Care este mai important?

• IB: La 40 mld euro daca avem un impact de 1-2 mld pe an, un nivel de 1 la 40 este unul satisfacator. La bugetul de stat se poate vorbi de 1 la 40 mld euro. Dincolo de exemplu Petrom, Daewoo Craiova a reusit in al 7-lea an a integrat in orizontala economiei 64%. Ce inseamna? Forma de manifestare si expresie a efectului de multiplicare. Tot ce s-a generat din proiect. Cele doua companii, Petrom si Daewoo au demonstrat cifrele de-a lungul timpului.

• La acest moment nu am indicii ca studiile RMGC sunt nerealizabile. In general, in Romania suntem afectati de anii in care nu am avut incredere in nimic, dar RMGC va fi controlata in fiecare zi de agentia exploatarii resurselor minerale.

• AI: Este halucinant sa comparam o companie de masini cu industria aurului. In industria auto, factorul de multiplicare e mare. In exploatari intra minereu si iese aur. Unei masini ii trebuie piese multiple care se pot face in mai multe companii din tara. In cazuL RMGC toate utilajele sunt aduse din strainatate. In Romania nu se prelucreaza aur, nu putem discuta despre o comparatie intre cele doua domenii. Daca analizam in cazul exploatarilor de petrol, de ce se vorbeste de concesiune si nu PSA (production sharing agreement). La contractul statului roman cu Sterling, statul roman pastra 45%. Dupa modificarea legii, statul nu a pastrat nici jumatate.

• Moderator: Care este impactul in industria romaneasca?
• IB: In jur de 1000 de companii din Romania vor fi angajate pe orizontala. Pe fluxul tehnologic, de la produsul de baza, minereul pleaca pe circuitul de prelucrare pana cand se transforma in aur si argint, apoi, cum a spus si doamna Iorgulescu, merg in strainatate. In primii 2 ani, in timpul constructiei inseamna folosirea intreprinderilor din Romania din domeniul constructiilor. Este o constructie complexa, iar materialele vor fi furnizate din Romania. 2.200 de lucratori in constructie. Urmeaza 16 ani de exploatare: masini, soferi, service, combustibil samd. Servicii furnizate de companii din Romania. Urmeaza concasarea, zdrobirea minereului in dispozitive care sunt tot la noi in tara si vor fi furnizate de Sidex. Substantele furnizate, separarea aurului si argintului va avea loc in Romania, inclusiv explozivii, care vor veni de la companii din Fagaras. La randul lor, toate companiile implicate vor furniza taxe si impozite care vor intra in bugetul de stat.
• AI: Impactul pe orizontala este foarte mic in lumea intreaga, conform studiilor. Impactul estimat al proiectului RMGC este o exagerare grosolana.

• Moderator: Cat va castiga Romania in conditiile in care rafinarea se face in alta tara?
• IB: Este o greseala redeventa de 20% din Africa de Sud. Acolo redeventa este intre 0.5 si 1-2 %, maxim 5% si se calculeaza in functie de profitul companiei exploatatoare. In Romania, redeventa este cea mai mare din toata lumea.

• Moderator: Am revenit la dezbatere. Cate locuri de munca vor fi generate pt proiect si care sunt garantiile ca se va folosi forta de munca romaneasca?
• IB: 2200 salariati in constructie, exploatare 800 de angajati. Garantia e data de agentia statului care se ocupa de controlul minereurilor care va avea grija ca legea sa se respecte.
• AI: Din 2004 in 2006, uzina de exploatare nu a mai facut parte din perimetrul licentei si nimeni nu s-a mai ocupat legal de acest aspect. Locurile de munca variaza, sunt inconcrete, cifrele variaza de la an la an. Compania furnizeaza informatii neconcludente, din ce in ce mai mari. In Noua Zeelanda sunt 92 de locuri de munca indirecte si 43 directe, de ce ar fi la RM altceva?

• Moderator: S-a pus problema diluarii participarii statului in proiect. Este adevarat?

• IB: Am verificat la registrul comertului, iar statul are in continuare 19%. Legal vorbind, intr-o afacere impartita in proportie 20%-80% se aduc bani, iar statul, conform legii 31, ar trebui sa aduca o cota parte. Este o obligatie legala. In situatia in care unul dintre parteneri nu are bani, precum Statul Roman, partenerul celalalt poate pretinde sa-si recupereze banii din profitul afacerii. Statul nu si-a diluat participatia ci, in momentul in care se obtin dividende, din cele cateva zeci de milioane de dolari, banii vor fi dati inapoi.
• AI: Participatia statului e diluata. Exista deja datorii si doar pe hartie au ramas 19.3%, dar in mod real, din cauza datoriilor pe care le are Min Vest, statul si-a diluat participatia. RMGC a inceput in 1997 cu 550.000 dolari in timp ce legea spune ca banii pentru exploatare trebuie sa existe deja in capitalul companiei. S-a facut o majorare a capitalului la 721.000, apoi in 2004 la 5 milioane dolari, ultima in 2008 milioane, iar in decembrie anul trecut s-a redus la 122 de milioane de dolari. Constructia minei costa un miliard dolari pe care RMGC nu ii are. Statul a participat doar in natura, fara participatie financiara si va trebui sa restituie banii in momentul primirii redeventelor. Teoretic participatia nu a scazut, dar practic, da.

• Moderator: La ce data intra primii bani din redevente in visteria statului?
• IB: Daca in 2012 se acorda avizul de mediu, mai trece un an pana la autorizatia de constructie, iar din 2013 incepe constructia. Operatiunea incepe in 2015. Nu estimez ca in primul an vor fi primiti bani, din anul 3-4 vor incepe sa intre banii
• AI: Concluzia este ca banii nu ne scapa de criza financiara, asa cum se spune foarte des. Acordul de mediu se acorda dupa inceperea licentei de exploatare. Ea nu exista! Banii vor incepe sa intre peste 12 ani. Este o minciuna ca RMGC are licenta de exploatare. Ministerul Mediului spune ca RMGC nu are o licenta de exploatare valabila.

• Moderator: Ce se va intampla la RM daca Gabriel va da faliment?
• IB: Statul trebuie sa fie precaut, mai ales ca vorbim de 27 de ani de exploatare. Modul de concepere al afacerii, cu garantarea fiecarui pas, statul, ca actionar cu 20% va putea sa dea o directie conform situatiei legale. Dar, cu ajutorul garantiilor si a sistemelor de avertizare timpurie, putem anticipa cu 2 ani falimentul companiei. Masurile pot fi luate inainte, dar daca Statul Roman, daca stie sa controleze va putea sa anticipeze. In caz de faliment, compania va fi scoasa la vanzare, vanduta si in locul ei va veni o alta companie. Statul va pierde participarea in acest caz.
• AI: In cazul in care nimeni nu cumpara mina, responsabilitatea ramane a Statului, deci a noastra, a tuturor. Daca nu se gaseste cumparator, RMGC are un capital social mic, Statul nu ramane cu nimic din vanzare. Desi proiectul nu e aprobat, din localitate au fost mutati 70% din oameni. Ce se intampla cu pamantul, oamenii, lacurile de cianura si tot ce ramane in urma?

• Moderator: Ce se poate face in zona altceva decat exploatare miniera?
• AI: Exista exemple de astfel de mine din Europa. Exista mine inchise care functioneaza ca puncte turistice, in Spania,mina inchisa in anii 30 si Finlanda, in anii 70. Pe termen lung, un obiectiv turistic ar aduce mai multi bani decat exploatarea.
• IB: Am incercat sa estimez. In zona, nu exista nici o alta optiune, in afara de companii foarte mici din domeniul turistic. Este o zona mono-industriala fara nici o alta sansa. Nu cred ca exista o alta optiune, iar ruinele din zona nu vor ajuta economia Romaniei.
• AI: Deci daca in zona nu exista nimic acum, nici in 27 de ani nu va fi raiul pe care l-ati prezentat. Alternativa cea mai rapida este redeschiderea minei vechi de catre stat.  

Discutia s-a incheiat