Din nou despre DAC6: Când trebuie societățile locale să raporteze tranzacțiile realizate din perspectiva prețurilor de transfer

Aranjamentele transfrontaliere unilaterale, ce implică excepții de la reguli agreate la nivel internațional, acordate de autoritățile fiscale locale, așa numitele ”safe harbour” sau ”zone de siguranță”, dar și activele necorporale greu de evaluat („hard to value intangibles”) sau acele tranzacții ce implică reorganizări ale afacerii, în cadrul aceluiași grup, vor trebui raportate autorităților fiscale.

Condițiile în care acestea devin raportabile sunt detaliate în Directiva privind raportarea obligatorie și schimbul de informații (denumită generic DAC6). Care sunt, deci, situațiile în care societățile locale trebuie să își pună problema existenței unor tranzacții raportabile din perspectiva prețurilor de transfer?

Directiva DAC6 își propune să combată aranjamentele de planificare fiscală potențial agresive, cu caracter transfrontalier ce sunt identificate pornind de la o listă cu caracteristici și elemente ale tranzacțiilor realizate în mai multe jurisdicții ce ar putea oferi indicii că acestea sunt derulate în scopul evitării obligațiilor fiscale sau pentru obținerea unui avantaj fiscal.

Deși incidența situațiilor raportabile în ceea ce privește semnul distinctiv aferent prețurilor de transfer pare să fie mai scăzută, în practică, societățile din România trebuie să își pună problema existenței unor tranzacții raportabile în cel puțin două dintre situațiile enunțate în legislație.

Ce spune Directiva. În principiu, DAC6 vorbește despre două categorii mari de semne distinctive: cele care trebuie să treacă de un test suplimentar pentru a fi raportabile, numit testul beneficiului principal, și cele care sunt raportabile direct.

În ceea ce privește prețurile de transfer, semnele distinctive vorbesc despre tranzacții direct raportabile, independent de testul beneficiului principal.

Citește mai mult pe blogul PwC România

Informații utile pentru companii și angajați privind implicațiile pandemiei COVID-19 găsiți pe PwC Crisis Center

Articol semnat de Andreea Mitiriță, Partener PwC România și Monica Todose, Senior Manager, PwC România