DOCUMENT Cum a motivat CCR respingerea sesizărilor privind neconstituționalitatea numirii unor membri ai noii conduceri ASF

’Experiența de cadru didactic în domeniul studiilor economice’ a lui Leonardo Badea, numit președinte al ASF, și a Aurei Socol, numită membru neexecutiv în ASF, ‘constituie deopotrivă experiență în domeniul financiar în sensul textului constituțional de referință.”, arată Curtea Constituțională în motivarea deciziei de a respinge sesizările USR și PNL privind neconstituționalitatea numirii acestora la conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pe motiv că nu ar avea experiența profesională cerută de lege.

Vezi în articol și motivele pentru care CCR a respins sesizările PNL și USR cu privire la alți trei membri ai noii conduceri ASF, respectiv: Doina Dascălu, Ovidiu Wlassopol și Birtalan Jozsef.
Descarcă AICI integral motivarea deciziei CCR cu privire la cei cinci membri ai conducerii ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este arbitru pe piețele de capital, asigurări și pensii private, în care activele depășesc 20 miliarde de euro.Conducerea ASF, formată dintr-un Consiliu în care sunt 9 persoane, este numită politic, iar șefii acestei autorități sunt răsplătiți cu venituri lunare de până la 14.000 de euro.

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul a numit cei nouă oameni care vor conduce ASF în următorii 5 ani. Cele două partide din Opoziție, PNL și USR, care nu au reușit să impună niciun om în noua conducere ASF, au acuzat că cinci din cei nouă membri aleși nu ar avea experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții.

Oficialii celor două partide au contestat la Curtea Constituțională numirea a șase membri din cei nouă aleși, dar între timp unul dintre aceștia, Marius Bota, și-a dat demisia la scurt timp după numire, astfel că CCR s-a pronunțat numai cu privire la ceilalți cinci, și anume: Leonardo Badea (președinte ASF), Doina Elena Dascălu (prim-vicepreședinte), Aura Gabriela Socol (membru neexecutiv în Consiliul ASF), Ovidiu-Răzvan Wlassopol (membru neexecutiv în Consiliul ASF) și Birtalan Jozsef (membru neexecutiv în Consiliul ASF).

PNL și USR au acuzat că numirea acestora s-a făcut prin încălcarea legislației cu privire la numirea conducerii ASF. Mai exact la art.9 alin.(1) lit.a2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012, se prevede că membrii conducerii ASF trebuie „să aibă o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilorprevăzute la lit.a1)”.

În motivarea sesizării de neconstituționalitate, PNL și USR au făcut referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, dând ca exemple cazurile Victor Ciorbea (decizia CCR nr. 251/2014 ) și Marian Sârbu (decizia CCR nr. 389/2014) – în care Curtea Constituțională a decis că aceștia nu au vechimea profesională pentru a fi membri ai conducerii ASF.

CCR a analizat cele două cazuri, dar a corelat totul cu o altă decizie similară – respectiv cea legată de numirea lui Marius Vorniceanu (decizia CCR nr. 689/2014), în funcția de vicepreședinte ASF, responsabil de sectorul asigurărilor, numire pe care a considerat-o constituțională.

„Se observă astfel că, în una dintre aceste cauze, Curtea a apreciat că „funcțiile, respectiv demnitățile (…) de: consilier de conturi la Curtea de Conturi a României, director al Direcției de reglementare și monitorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, director general adjunct al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), director executiv al DGAMC, director general adjunct al Direcției de control fiscal în cadrul Ministerului Finanțelor, comisar general adjunct în cadrul Gărzii Financiare Centrale — Ministerul Finanțelor, director al DGFPCFC municipiul București — Direcția control financiar de stat, șef serviciu — Direcția generală a controlului financiar de stat — Ministerul Finanțelor, șef revizie fiscală — Departamentul veniturilor statului — Ministerul Finanțelor, inspector — Inspecția Teritorială Financiară de Stat București — Ministerul Finanțelor, precum și cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice (…) se circumscriu (…) domeniului financiar la care ordonanța de urgență face referire în art.9.” (Decizia nr.628 din 4 noiembrie 2014 n.a – cea referitoare la Marius Vorniceanu).
Curtea a considerat că nu răspunde exigenței stabilite de lege simpla exercitare a calității de ordonator principal de credite (Decizia nr.389 din 2 iulie 2014 – n.a cea referitoare la Marian Sârbu ) și nici simpla deținere a unor funcții sau demnități precum cele de „judecător, procuror, cadru didactic, avocat, primar general al Bucureștiului, prim-ministru al României, senator” (Decizia nr.251 din 30 aprilie 2014 – n.a cea referitoare la Victor Ciorbea).
Așadar, atunci când a apreciat asupra sintagmei „domeniu financiar”, caracterizată printr-un grad mai mare de generalitate decât sintagmele „instituții de credit” și, respectiv, „instituții financiare nebancare” deopotrivă prevăzute de lege, Curtea Constituțională a dat relevanță unor elemente de ordin substanțial, adică exercitării efective a unor activități cu incidență în domeniul financiar, indiferent de încadrarea din punct de vedere formal a acestor activități (funcția sau demnitatea deținută).„, subliniază Curtea Constituțională, în motivarea deciziei sale.

CCR prezintă apoi motivele pentru care a respins sesizările de neconstituționalitate în cazul a cinci din cei nouă membri ai noii conduceri ASF, astfel:

1. Decizia CCR în privința lui Leonardo Badea, numit președinte al ASF:

Curtea a constatat că Leonardo Badea este profesor universitar titular la Departamentul contabilitate-finanțe-bănci din Cadrul Facultății de Științe Economice a Universității „Valahia” din Târgoviște.
Adeverința eliberată de angajator, cu nr.7.492 din 26 noiembrie 2018, menționează în mod expres faptul că „are o vechime de 20 de ani în domeniul Finanțe”. Domnia sa este membru al Centrului de cercetare și studii în contabilitate și finanțe din cadrul ICSTM, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, iar, potrivit adeverinței depuse la dosar (nr.398 din 23 noiembrie 2018), „a desfășurat activități de cercetare științifică în domeniul finanțe în cadrul centrului, începând cu anul universitar 2010—2011 și până în prezent”. De asemenea, domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Contabilitate” în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr.3.824 din 3 mai 2006, precum și atestatul de abilitare în domeniul de studii universitare de doctorat „Finanțe” prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr.4.899 din 11 august 2016.
Calitatea de cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice a fost recunoscută de Curtea Constituțională ca fiind circumscrisă sintagmei „domeniu financiar” reglementate de prevederile 9 alin.(1) lit.a2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 și, prin urmare, experiența de cadru didactic în domeniul studiilor economice constituie deopotrivă experiență în domeniul financiar în sensul textului constituțional de referință. Acceptarea tezei contrare ar însemna excluderea de la accesul în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară tocmai a unor persoane cu înaltă expertiză în domeniul financiar, adică a celor care au dobândit, aprofundează și transmit cunoștințe în acest domeniu.
Întrucât, în sine, documentele menționate demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute de lege în privința numirii domnului Leonardo Badea în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activități profesionale desfășurate de acesta, activități specifice cu incidență în domeniul financiar în calitate de parlamentar. Aceasta cu atât mai mult cu cât o astfel de analiză ține mai mult de o apreciere subiectivă, de competența Parlamentului, ca autoritate care realizează numirea în funcție, și care este singurul în măsură să stabilească în ce măsură activități specifice cu incidență în domeniul financiar, desfășurate în calitate de parlamentar, constituie deopotrivă experiență în domeniul financiar. Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că simpla deținere a calității de deputat/senator nu constituie vechime în domeniul financiar.
CCR mai spune că „nimic nu împiedică însă Parlamentul să ia în considerare (cu posibilitatea de a proba în mod corespunzător) activități specifice domeniului financiar pe care deputatul sau senatorul le desfășoară și să le aprecieze ca fiind experiență în domeniu, în sensul prevederilor 9 alin.(1) lit.a2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012.”

2. Decizia CCR în privința Aurei Socol, numită membru neexecutiv în Consiliul ASF

Curtea Constituțională a decis că raționamentul și concluzia în privința lui Leonardo Badea sunt deopotrivă valabile în privința Aurei Gabriela Socol, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice — Departamentul de economie și politici economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată.
Potrivit adeverinței eliberate de angajator (nr.1.533 din 26 noiembrie 2018), de la 1 octombrie 2003 și până în 15 octombrie 2007, precum și din 1 octombrie 2009 până în prezent, doamna Aura Gabriela Socol a fost preparator, asistent, lector, conferențiar și, respectiv, profesor universitar la facultatea menționată. Domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Economie” în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr.3.658 din 10 aprilie 2009.
Întrucât, în sine, documentele menționate demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute de lege în privința numirii doamnei Aura Gabriela Socol în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activități profesionale desfășurate de aceasta [angajată a Autorității de Supraveghere Financiară, a Ministerului Finanțelor Publice, a instituției financiare nebancare Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii — S.A. — IFN, activități care, de altfel, sunt circumscrise domeniilor în care este cerută experiența de 8 ani, în sensul prevederilor 9 alin.(1) lit.a2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012].

3. Decizia CCR în privința lui Birtalan Jozsef, numit membru neexecutiv în Consiliul ASF

Curtea Constituțională constată că Birtalan Jozsef a absolvit Institutul Politehnic Cluj-Napoca — Facultatea de Mecanică cu diplomă obținută în data de 29 august 1988. Potrivit adeverinței eliberate de Banca Comercială Română (nr. DRU/14.363/4 decembrie 2018), domnia sa a fost membru al Consiliului de administrație al Băncii Comerciale Române în perioada 28 octombrie 1999 — 22 aprilie 2004 și membru al Consiliului de Supraveghere în perioada 23 aprilie 2004 — 4 august 2006.
De asemenea, potrivit adeverinței eliberate de Fondul Proprietatea (nr.531 din 29 noiembrie 2018), domnia sa „a avut următoarele calități în cadrul Fondului Proprietatea — S.A.: membru al consiliului de supraveghere în perioada august 2007 — aprilie 2009, membru al Comitetului de Remunerare în perioada septembrie 2007 — aprilie 2008, membru al Comitetului pentru selectarea administratorului în perioada septembrie 2007 — aprilie 2008, membru al Comitetului de resurse umane în perioada aprilie 2008 — mai 2009, membru al Comitetului de audit în perioada aprilie 2008 — mai 2009”.
Așa cum se arată și în punctele de vedere exprimate în cauză, Banca Comercială Română — S.A. este instituție de credit, iar Fondul Proprietatea — S.A., în perioada menționată, era o societate de investiții financiare aflată sub supravegherea CNVM, iar în prezent activează în sectorul de instrumente și investiții financiare, aflându-se totodată sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară.
În privința domnului Birtalan Jozsef se reține, așadar, incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în domeniul „instituțiilor de credit” și, respectiv, al „instituțiilor financiare nebancare”, domenii prevăzute în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

4. Decizia CCR în privința lui Ovidiu-Răzvan Wlassopol, numit membru neexecutiv în Consiliul ASF

Curtea Constituțională precizează că potrivit actelor depuse la dosar, Ovidiu-Răzvan Wlassopol a absolvit în anul 2005 Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, iar în anul 2012, Facultatea de Drept din cadrul Universității Româno-Americane, urmată de master în domeniul Dreptului financiar, bancar și al asigurărilor, în anul 2015 la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București.
Sub acest aspect, se constată, mai întâi, că art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 nu stabilește condiții în privința specialității studiilor. Lit.a1) a art.9 alin.(1), la care lit.a2) a aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 face trimitere, stabilește doar faptul că sunt necesare „studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență”. Prin urmare, prezintă deopotrivă relevanță pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară și studiile de lungă durată absolvite cu diplomă de licență în anul 2005, de la această dată urmând a se calcula vechimea prevăzută de textul de lege.
Potrivit adeverinței eliberate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (nr.5.720 din 29 noiembrie 2018), depusă la dosarul cauzei, domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan a exercitat în perioada 2 aprilie 2007 — 14 noiembrie 2018, adică mai mult de 11 ani, diverse funcții (consilier, expert, prim-vicepreședinte, în cadrul Comisiei Naționale de Valori Mobiliare, preluată în data de 29 aprilie 2013 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și, respectiv, în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară).
În privința domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan se reține, așadar, incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în „instituțiile financiare nebancare”, domeniu prevăzut în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

5. Decizia CCR în privința Doinei Elena Dascălu, numită prim-vicepreședinte al ASF

Curtea Constituțională precizează că Doina Elena Dascălu a absolvit Academia de Studii Economice din București — Facultatea de Finanțe Contabilitate cu diplomă de licență în anul 1980. Domnia sa a dobândit diploma de doctor în domeniul „Contabilitate” în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr.4.198 din 29 iulie 2002.
A îndeplinit o serie de funcții, dintre care o menționăm ca având cu precădere relevanță în cauză pe aceea de vicepreședinte al Curții de Conturi — a se vedea Hotărârea Parlamentului României nr.25/2008 privind numirea consilierilor de conturi, a președintelui și a vicepreședintelui Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 15 octombrie 2008 (2008—2017), secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (2005—2008), unde a coordonat Direcția generală de sinteză a politicilor bugetare, Direcția generală de programare bugetară și coordonarea politicilor publice sectoriale, Unitatea de coordonare a relațiilor bugetare cu Uniunea Europeană, Direcția reglementarea achizițiilor publice și prioritizarea investițiilor publice, Direcția generală a contabilității publice și a sistemului de decontări în sectorul public, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control, secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor Publice — Departamentul politica impozitelor și administrarea veniturilor (1991—2001), șef serviciu/controlor financiar în cadrul Curții de Conturi — Direcția de control financiar, șef serviciu, inspector general și inspector financiar în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (1980—1993).
Așadar, și în privința doamnei Dascălu Elena Doina se reține incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în „instituțiile financiare nebancare”, domeniu prevăzut în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

CCR a respins în 16 ianuarie 2019 sesizările PNL și USR privind neconstituționalitatea numirii a 5 din cei 9 membri ai noii conduceri ASF

Plenul Curții Constituționale a respins miercuri, 16 ianuarie 2019, sesizările USR și PNL privind neconstituționalitatea numirii mai multor membri ai conducerii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), inclusiv a președintelui acestei autorități, Leonardo Badea. Cele două partide au susținut că atât Leonardo Badea, cât și Doina Dascălu (prim-vicepreședinte) și trei membri neexecutivi: Ovidiu Wlassopol, Aura Socol și Joszef Birtalan nu ar avea experiența minimă profesională de 8 ani cerută de lege și au dat ca exemplu cazul Victor Ciorbea, a cărui numire în conducerea ASF a fost declarată neconsituțională, în 2014, din aceleași motive.