Document: Pe ce s-au cheltuit banii din programul întrerupt cu Banca Mondială/ Sistemul legislativ și fiscal din România este supus interpretărilor diferite de la un minister la altul

La jumătatea acestui an a fost publicată în Monitorul Oficial o scrisoare de întrerupere a acordului pentru modernizarea Fiscului, motiv pentru care trebuie să dăm banii înapoi – peste 17 milioane euro, despre care HotNews.ro a mai scris. În concluzie, o pierdere de vreme, ani pierduți. Dintr-un raport al unui auditor independent, document ce se află la ANAF și consultat de HotNews.ro, am aflat pe ce s-au cheltuit banii.

Acesta reamintește că în cursul anului 2018 s-a luat decizia închiderii proietului, iar în data de 19 noiembrie 2018 s-a trimis către Banca Mondială solicitarea de anulare a 51,9 milioane euro din împrumutul acordat, cu mențiunea că toate lucrările îndeplinite vor fi luate în considerare.

În data de 14 decembrie 2018 s-a trimis către Banca Mondială solicitarea privind modificare datei de închidere a proietului, respectiv 31 martie 2019. Pe 7 martie 2019 a fost semnată Scrisoare de Amendare a Acordului de Împrumut.

Ce spune documentul, printre altele:

Sistemul legislativ și fiscal din România este supus schimbărilor frecvente în interpretărilor diferite de la un minister la altul în cadrul Guvenului. În ultiii ani, România a suferit schimbări substanțiale juridice și economice.
Având în vedere situația actuală, caracterizată prin crize economice atât pe plan intern câ și pe plan internațional, există o incertitudine în legătură cu politica legislativă viitoare a Guvernului României și impactul acesteia asupra ANAF.

Pe ce s-au cheltuit banii

De ce era nevoie de finalizarea proiectului cu Banca Mondială? Păi, mai multe venituri la buget prin eficientizarea colectării. Avem exemplul Bulgariei, unde proiectul a fost dus la final, iar încasările au urcat mult. Am mai scris despre acest subiect, așa că nu menționez decât 2 cifre. În acest moment, în România încasările bugetare sunt de 32% din PIB (cel mai mic nivel al veniturilor bugetare din UE după Irlanda), iar în Bulgaria de 36,8% din PIB. Cel mai recent, am scris aici despre cum au ajuns Bulgarii să colecteze mai bine decât noi și ce am făcut cu Banca Mondială.

O chestie ciudată e că prin luna mai 2019 a fost vorba să se facă informatizarea ANAF prin parteneriat public-privat, conform unui document al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Costul ar fi dublu (150 milioane euro) față de proiectul cu Banca Mondială care costa 70 milioane euro. Nu s-a făcut nimic încă. E și ciudat. Adică în ce fel parteneriat public-privat? Adică să plătim taxe unei companii care a realizat informatizarea ANAF pentru a putea plăti taxe la stat? Cam așa ar trebui să funcționeze, după logica documentului CNSP, dacă nu cumva guvernanții au altă idee.

Probabil nu se dorește informatizarea Fiscului. La Finanțe există un departament înființat prin 2018 – Centrul Național pentru Informații Financiare, care recent a făcut angajări. De serverele ANAF răspunde acum acest departament, din subordinea Ministerului Finanțelor (MFP). Cum? Nu știm, vom vedea.