​DOCUMENT Raportul final al Comisiei de la Veneția pe Legile justiției: Să se renunțe definitiv la schema propusă de pensionare anticipată a magistraților / Anumite aspecte riscă să submineze independența magistraților din România

Comisia de la Veneția (CV) a publicat luni forma finală a raportului privind cele trei legi ale justiției din România, menținându-se recomandările din raportul preliminar din iulie. Reprezentanții CV fac referire și la cele două OUG privind legile justiției, fără a se referi decât la cea privind Secția specială și la amânarea schemei de pensionare anticipată.

La recomandările finale, Comisia recomandă renunțarea definitiv la schema de pensionare anticipată a magistraților, prin care aceștia se putea retrage chiar dacă au doar 20 de ani vechime, față de 25 minimum cât este în prezent.

„Comisia de la Veneția notează că două OUGuri adoptate recent vizează problemele ridicate de prezenta opinie. În timp ce prima OUG, adoptată pe 10 octombrie, stabilește modul de organizare pentru noua Secție de investigare a magistraților, pe care Comisia o consideră problematică pentru independența sistemului judiciar, decizia de a amâna până pe 1 ianuarie 2020 intrarea în vigoare a noii scheme de pensionare anticipată pentru magistrați, în OUG adoptată pe 15 oct, este un pas pozitiv. Comisia nu a examinat celalalte părți din ordonanța și își rezervă poziția pe aceste aspecte” se arată în finalul documentului.

„Anumite aspecte din cele trei legi, luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar”, arată Comisia în concluziile raportului.

„Deşi au fost aduse unele îmbunătăţiri binevenite la aceste legi după criticile formulate şi după decizii ale Curţii Constituţionale, ar fi dificil să nu vedem existența pericolului ca aceste instrumente, împreună, să generze presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor și să submineze independenţa justiţiei şi a membrilor sistemului judiciar. În plus, combinate cu schema de retragere din activitate, aceste elemente pot submina eficienţa şi calitatea justiţiei, cu efecte negative asupra acţiunilor de combatere a corupţiei,” mai spune Comisia în opinie.

În opinie se arată că procesul legislativ „a avut loc într-un context marcat de un climat politic tensionat, afectat de rezultatele eforturilor pentru lupta anti-corupție, cu controverse și dezbateri în jurul unor aspecte sensibile atât pentru eforturile României și pentru independența sistemului judiciar. Procesul legislativ, care s-a dovedit a diviza societatea, a fost criticat pentru ca a fost excesiv de rapid și netransparent, și s-a desfășurat în absența unor consultări incluzive și efective.”

Citește aici în întregime documentul (pdf, engleză)

În finalul documentului de 30 de pagini, Comisia face o serie de recomandări autorităților din România. Acestea sunt aproape identice cu cele din raportul preliminar din iulie:

– Să reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

– Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

– Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

– Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

– Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

– Să se asigure că măsurile de „screening” pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”