Sari direct la conținut

​DOCUMENT Vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul: Câte țări la nivel mondial te obligă să-ți dai datele personale și de ce

HotNews.ro
Cartele prepay doar cu buletinul, in lume, Foto: GSMA
Cartele prepay doar cu buletinul, in lume, Foto: GSMA

​Vânzarea cartelelor SIM preplătite numai după ce prezinți date precum: nume, prenume, adresă, CNP etc. este obligatorie în 150 de țări la nivel mondial, iar dintre acestea 22 de țări sunt din Europa. „Dacă aceste țări au aceste măsuri și ele sunt constituționale, Franta și Germania fiind printre ele, cu siguranță s-ar gasi o soluție constituțională și în România”, declara recent Raed Arafat în motivarea Ordonanței de Urgență prin care Guvernul a impus și în România această obligație.

Guvernul Dăncilă a impus prin Ordonanță de Urgență, în această lună, obligația ca operatorii de telefonie mobilă să colecteze datele personale ale celor care cumpără cartele prepay.

În Nota de fundamentare la actul normativ, Guvernul prezenta următoarea situație la nivel internațional:

  • „Pe plan mondial, astfel cum rezultă din raportul „Acces la servicii mobile și dovada identității 2019”, realizat de către Global System for Mobile Communications Association (GSMA), la 1 ianuarie 2019, obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite a fost impusă la nivel legislativ de către un număr de 150 de state.
  • Dintre acestea, la nivel european, un număr de 22 de state, printre care Franța, Austria, Belgia, Germania, Italia, Polonia, Elveția, Spania, Grecia, au reglementată obligația furnizării serviciilor de comunicații electronice prin intermediul cartelelor preplătite numai după identificarea utilizatorilor cartelei SIM, identificare realizată prin furnizarea de către aceștia din urmă a unor informații precum – nume, prenume, adresă, codul numeric personal etc.
  • Considerentele care au determinat impunerea acestei obligații diferă de la un stat la altul, respectiv de la un continent la altul. Astfel, în timp ce la nivel european necesitatea reglementării a avut la bază argumente ce țin pe siguranța și securitatea națională sau evitarea utilizării abuzive a unor servicii, la nivelul celorlalte continente printre motivele care au stat la baza reglementării se regăsește și necesitatea reducerii furtului de echipamente terminale.„, se arată în nota de fundamentare.

Vezi aici integral raportul GSMA pe baza căruia Guvernul a furnizat aceste informații.

  • Raed Arafat, despre motivele identificării prepay: Să-l prindem pe cel care ne minte și să putem să eliminăm momentele care îi pot ucide pe alții, pentru că unii își bat joc de numărul 112

Raed Arafat

Raed Arafat

Foto: AGERPRES

Înainte de a fi adoptată, Ordonanța de urgență a fost în dezbatere publică, moment la care Raed Arafat, șeful Departamentului de Urgență, și-a exprimat încrederea că dacă în toate cele 22 de țări UE există această măsură, Franta și Germania fiind printre ele, cu siguranță s-ar gasi o soluție constituțională și în România.

Sunt 22 de țări la nivelul UE, și pe plan mondial 150 de state, în care cartela trebuie să fie identificată și asta înseamnă că suntem printre puținele țări care nu are acest lucru. În alte țări, identificarea are multe motive și este mult mai largă. Noi am legat-o doar de aspectul apelării sistemului 112 și identificării apelantului ca să putem să-l prindem pe cel care ne minte și să putem să eliminăm anumite momente care îi pot ucide pe alții, pentru că unii își bat joc de numărul 112. Deci ăsta este motivul pentru care s-a decis în cadrul Comisiei ca această măsura să fie inclusă în raportul nostru și pe care o susținem pentru că suntem convinși că e o măsură corectă.

Despre constituționalitate vor vorbi juriștii, care se pricep mai bine decât mine, dar dacă 22 de țări din UE au aceste măsuri și ele sunt constituționale, Franta și Germania fiind printre ele, cu siguranță s-ar gasi o soluție constituțională și în România, astfel încât să nu fie o încălcare a Constituției, ci o măsură în sprijinul populației„, a spus atunci Raed Arafat.

Pentru detalii citește: Arafat, despre identificarea proprietarilor prepay când sună la 112: Dacă punem numere de înmatriculare pe mașini înseamnă că încălcăm viața privată? Nu asta este problema, îi răspunde societatea civilă

  • Ce spune acum Avocatul Poporului: Argumentele nu justifică situația extraordinară și nici urgența acestui act normativ care limitează drastic dreptul la viață intimă

Renate Weber in studioul HotNews.ro

Renate Weber in studioul HotNews.ro

Foto: Hotnews

La scurt timp după dezbaterea publică, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență care modifică sistemul 112, actul normativ fiind publicat în data de 3 septembrie 2019 în Monitorul Oficial.

Joi, 12 septembrie, Avocatul Poporului, instituție condusă de Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională această Ordonanță de Urgență, argumentând că „se impune din partea legiuitorului delegat un spor de rigoare în motivarea urgenței, a dovedirii existenței unei situații extraordinare, cu respectarea principiului proporționalității restrângerii exercițiului drepturilor afectate și a jurisprudenței Curții Constituționale, exigențe pe care actul normativ criticat nu le întrunește”.

Ce obiecții are Avocatul Poporului cu privire la Ordonanța de urgență:

  • Argumentele utilizate în preambulul actului normativ nu sunt de natură să justifice situația extraordinară și nici urgența unui act normativ care, reglementând obligativitatea colectării datelor cu caracter personal și a stocării pe un termen nedefinit a acestora, limitează drastic exercitarea dreptului la viață intimă, familială și privată.
  • Cât privește argumentul legat de necesitatea stringentă privind localizarea celor care apelează la 112, Avocatul Poporului menționează că aceasta era posibilă și prin reglementarea anterioară. În plus, din examinarea dispozițiilor legale nu rezultă scopul colectării datelor de identificare și nici asigurarea garanțiilor că acestea vor fi folosite exclusiv în scopul declarat în preambul.
  • Finalitatea urmărită de legiutorul delegat, și anume reducerea apelurilor abuzive prin identificarea și sancționarea apelanților abuzivi, prin intermediul colectării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, nu constituie o situație extraordinară, nu este de natură a justifica urgența reglementării.„, a precizat Avocatul Poporului.

Pentru detalii citește: Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța ce prevede vânzarea cartelelor pre-pay doar cu buletinul

  • Juristul Bogdan Manolea: Este al șaselea proiect de legiferare a obligativității înregistrării cartelelor pre-pay. Și de data asta e o propunere făcută pe genunchi

Mai multe ONG-uri au cerut anterior Avocatului Poporului să nu permită limitarea drepturilor constituționale prin Ordonanță de Urgență, acuzând că autoritățile se folosesc de cazul Caracal pentru instituirea unui sistem de tip Big Brother. Acesta subliniau că nu este prima încercare a autorităților de legifera colectarea datelor prepay.

Juristul Bogdan Manolea, directorul executiv al ApTI, unul dintre aceste ONG-uri, a subliniat pe blogul său că proiectul ridică probleme legate de date personale și viață privată.

Deci avem un nou proiect de legiferare a obligativității înregistrării cartelelor pre-pay. Al șaselea. De data asta, nu mai vorbim despre folosirea acestor date în scopul “combaterii terorismului” sau “depistarea infractorilor”, ci pentru a fi transmise către serviciul 112 (SNUAU, acronimul oficial, nu îmi place cum sună.)

Și de data asta vorbim de o propunere făcută pe genunchi. Pe lângă faptul că un asemenea proiect nu poate fi adoptat prin OUG conform Constituției (motiv pentru care ne-am plâns la Avocatul Poporului), să spui că proiectul nu are niciun impact asupra drepturilor omului (când știi foarte bine că există o decizie a CCR din 2014 pe acest subiect) sau că nu are niciun impact asupra mediului de afaceri (de parcă înregistrarea în 6 luni a datelor personale pentru 9,9 milioane de cartele active e un mizilic) denotă un amatorism greu de înțeles la un grup de lucru făcut exact sub egida primului ministru.„, scria acesta.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro