Dolarul american prinde din nou viteza
Dolarul american a fost tranzactionat saptamana trecuta la cea mai mare cota din ultimele doua luni. Se pare ca episodul de slabiciune inregistrat spre sfarsitul lui septembrie si in cea mai mare parte a lunii octombrie s-a incheiat, dupa ce Rezerva Federala a socat piata, nesupunand achizitiile de active nici unul proces de „taper” la intalnirea FOMC din 18 septembrie, cu efectele blocajului guvernamental al SUA ramase in ceata pana in prima jumatate a lunii octombrie. Se astepta ca inchiderea guvernului sa aiba un impact asupra cifrelor fortei de munca din octombrie, dar raportul intarziat pe octombrie de saptamana trecuta, legat de locurile de munca, a inregistrat o cifra neasteptat de buna in privinta salariilor si o imbunatatire considerabila fata de celalalte date ale lunilor trecute.
In raspuns, piata a revenit la parerea ca Rezerva Federala va cauta sa-si reduca achizitiile de active inainte de intalnirea din ianuarie – poate chiar inaintea intalnirii din decembrie, daca datele, pana la acel punct, se vor dovedi incurajatoare.
- To taper or not to taper?
In ceea ce priveste dolarul american, in prim vizor este dezbaterea in curs – daca si cand Rezerva Federala va supune achizitiile active procesului de „taper”- de reducere a achizitiilor de bonduri; in teorie, „taper” aducand consecinte pozitive asupra dolarului, iar „non-taper” negative. Estimarile incep sa plaseze temporal procesul de reducere fie in ianuarie, fie in martie, desi exista speculatii din ce in ce mai mari, chiar daca la nivel de minoritate, ca Rezerva Federala nu se va atinge de aceasta masura in viitorul apropiat si ca isi va mari achizitiile pe seama valului de slabire economica, sau cum sugereaza ultimele stiri, pe seama semnalelor ca deflatia ramane inca o amenintare.
In orice caz, pentru Rezerva Federala chestiunea de „taper” a devenit un fel de „alege-ti arma cu care vrei sa fii omorat”. Pe de o parte, este usor de argumentat ca Rezerva Federala ezita in reducerea de achizitii, avand in vedere lectia de la inceputul anului, cand mica amenintare de reducere de achizitii a declansat o avalansa pe bond markets si o lichiditate uriasa pe pietele valuare si economiile emergente. O achizitie de active combinata cu „taper” ar risca increderea pietei si ar slabi fundamentele, care deja se confrunta cu turbulente din cauza ratelor mari. Pe de alta parte, exista o convingere tot mai raspandita ca equity markets se afla intr-un balon si ca nevoia ca Rezerva Federala sa verifice cresterea achizitiilor e din ce in ce mai evidenta, orice corectie severa pe equity markets fiind pusa in carca Rezervei Federale.
- Cursa continua sa se accelereze
E interesant ca revenirea Rezervei Federale la intentia de „taper” a fost salvat doar partial deteriorarea bond markets si a pietelor valutare emergente. Cursul dolarului a inregistrat o crestere in raportul de vineri asupra locurilor de munca din SUA, lucru care pare sa fi impins Rezerva Federala in anuntarea primului proces de „taper”. Daca vom asista la o reducere a achizitiilor din partea Rezervei Federale, ne putem astepta la o cursa a dolarului si mai accelerata, daca obligatiunile vor creste si vom avea parte de o reducere in Amazonul de lichiditate. Cursa va continua sa se accelereze si mai mult atata timp cat dolarul va fi privit drept un „paradis sigur”, iar Rezerva Federala devine prima banca majora care sa purceada la o inasprire a politicii.
- Dolarul a crescut pe ranile altora
Dar chiar si fara un proces de „taper” din partea Rezervei Federale, viitorul dolarului e promitator, avand in vedere ca celelalte valute se confrunta cu propriile lor probleme. In Europa, fie Banca Centrala Europeana va intra in jocul devalorizarii valutei, fie spectrul deflatiei se va largi, nemaimentionand ca tarile periferice ale zonei euro ¬ si chiar Franta, ameninta sa isi ia o vacanta de la euro – in scopul devalorizarii, daca politica nu se va schimba in curand. In Anglia, puterea economica si puterea lirei sterline s-au datorat politicii guvernului britanic de a incuraja piata imobiliara sa se imprumute in vederea acordarii de credite pentru locuinte ieftine. Intre timp, in septembrie, Anglia a inregistrat printre cele mai mari deficite de tranzactionare din lume, compensate partial de fluxurile mari de capital din zona de high-end si a pietei imobiliare britanice. Sa urmarim comunicatele Bancii Angliei pentru a vedea in ce masura puterea lirei sterline va avea pe ce sa se sprijine. In Elvetia, ne asteptam la un raspuns din partea Bancii Nationale a Elvetiei, daca semnalele deflatiei se adancesc, si la o slabire brusca a francului daca Banca Centrala Europeana se misca in directia recuperarii de „peripheral sovereigns”. Banca Japoniei va fi prima banca centrala care va duce politica monetara la noi extreme daca – sau, as indrazi sa spun, cand – impulsul initial al politicii curente va esua. Ca o paranteza, va fi intersant de vazut daca cursul USD-JPY va scadea in urma politicii Abenomics, care nu stim cat va ajuta economia japoneza, declansand poate urmatoarea miscare agresiva din partea Bancii Japoniei sau, chiar mai interesant, din partea guvernului Abe. „Calea drepta” de a distruge o valuta este prin tiparirea de bani de catre guvern in finantarea activitatilor, nu prin achizitionarea de active de catre banca centrala.
Slabirea dolarului ar mai putea suferi unul sau doua sughituri pana la sfarsitul anului, cum asteptarile procesului de „tapering” ba scad, ba cresc, dar, in cele din urma, dolarul prinde din nou viteza si s-ar putea sa aiba o revenire puternica in 2013.