Dreptul de a avea colesterolul crescut

Din cauza colesterolului si a trigliceridelor crescute, mi-am schimbat radical regimul alimentar, m-am lasat de baut alcool si de fumat. Schimbarile, mai dramatice decat ar parea, petrecute in viata mea, m-au facut sa ma gandesc foarte serios la procesul de imbatranire al corpului, la dorinta de a procrea si la aceea de a prelungi, pe cat se poate, prezenta mea vie pe aceasta planeta. Am convenit cu mine insumi ca vreau sa traiesc si sa ma bucur de clipele, de anii care vin. Imi place sa cred ca am luat hotararea in deplina cunostinta de cauza, fiind liber sa aleg intre a-mi distruge corpul sau a-i purta de grija. Nu aveam de unde sa stiu ca, in timp ce tocmai operam aceasta reforma personala, statul se pregatea sa-mi obtureze libertatea, incurajand neloial una dintre alternative.

“Taxa pe viciu”, adica taxa pe alcool si tigari, aduce deja anual la buget mai multe sute de milioane de euro. Unul din motivele pentru care te poti lasa de fumat este costul tot mai ridicat al unui pachet de tigari. Intr-o viata de fumator, cheltuiesti o mica avere. Pe langa adictie, te simti rau din cauza risipei. Cu toate acestea, banii pentru sanatate tot nu ajung, si cu atat mai mult in perioadele de criza. De aceea, guvernantii se gandesc sa introduca o noua taxa, ciudata si cu nume ciudat: “taxa pe colesterol”. Este vorba despre suprataxarea produselor nesanatoase, de la carnea grasa la chipsuri si fast food. O astfel de masura a fost luata pana acum in Germania si in unele tari nordice. In curand, grasii, ca si fumatorii si alcoolicii, vor plati indoit rusinea obiceiului lor.

Cine vede aici o dovada de buna-credinta a statului, se insala. Admitand ca este nevoie de mai multi bani la buget, masura ar veni sa descurajeze consumul vicios sau nesanatos; prin urmare, incasarile ar trebui sa scada. Statul nu mizeaza insa pe scadere, si are dreptate s-o faca. El incaseaza bani fara nici un scrupul moral. De pierdut vor avea firmele din industriile de profil, dar nici ele prea mult; cei care pierd cu adevarat sunt viciosii si iubitorii de colesterol.

Se stie ca prohibitia la alcool creste consumul. In cazul de fata, avem de-a face cu disciplinarea corpurilor prin suprataxare, o procedura ipocrita tipica pentru tarile din Europa Occidentala. Nu cred in eficienta acestor masuri nici in Occident, darmite la noi. Ceea ce-l determina pe un individ sa duca o viata sanatoasa este mai degraba atingerea unui anumit nivel de bunastare, care ii permite o evaluare pozitiva a vietii sale pe termen lung. Cel putin in Occident, masurile de disciplinare au venit tocmai ca urmare a cresterii gradului de bunastare. La noi, situatia este cu totul alta: poti ajunge sa platesti o pensie maricica numai pe tigari; fumezi sau sa bei, mananci mezeluri nu pentru ca ai bani, ci pentru ca nu ai.

In esenta insa, problema nu are legatura cu banii, ci cu libertatea indivizilor. Trebuie sa pot dispune de informatii privind efectele fumatului, al consumului de alcool si de hrana nesanatoasa; sa fiu educat in acest sens. Dar nimic nu trebuie sa stea in calea libertatii mele de a decide in ceea ce priveste corpul meu, viata mea. Sa mi se permita sa fiu fumator, daca asta doresc, sa devin alcoolic, daca asta imi place, sa mananc numai la fast food, daca asta vreau, chiar daca statul ar fi sa intre in incapacitate de plata.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Arthur Suciu.