Economie fara ideologie

Economia mondiala este interconectata cu mediul, iar economia functioneaza cu energie. Orice alta viziune economica este in general partizana a unui model economic care, in ultima vreme, au devenit adevarate ideologii. Intregul fenomen economic trebuie tratat la nivel global, unitar, mai ales azi camd economia este globala in stransa legatura cu mediul si cu resursele energetice.

In doua articole, Timothy J. Garrett trateaza civilizatia umana ca pe un sistem termodinamic care transforma energia inconjuratoare intr-o ordine locala superioara (fie ca se manifesta prin cresterea populatiei sau crestere economica) simultan transferand caldura mediului si producand reziduuri. Ideea nu e asa noua, dar economistii o neglijeaza.

Modelul matematic nu depaseste nivelul liceului, aproape oricine il poate studia. Averea mondiala estimata in termeni financiari este direct legata de consumul mondial de energie. Cresterea economica conduce la cresterea interfetei civilizatiei cu mediul, aceasta fiind capabila sa colecteze si mai multa energie din mediul inconjurator. Are loc o bucla cu feedback pozitiv. Simultan, o parte tot mai mare a energiei este dedicata mentinerii civilizatiei (proportionala cu dimensiunea acesteia), mentinerea infrastructurii existente este un exemplu. Modelarea este similara cu cea a relatiei cu mediu a unnui organism, are loc cresterea pana cand intreaga energie colectata din exterior este consumata pentru mentinerea functionarii, se ajunge la echilibru daca exista resursele energetice necesare.

Legatura cu economia exprimata in termeni financiari este data de rata consumul energetic necesar pentru a obtine 1 dolar 1990 (sunt facute ajustarile cu inflatia) si anume, 9.7 mW pentru 1 dolar 1990. In aceasta ecuatie intra si eficienta energetica, eficienta care creste in timp si se manifesta prin cresterea populatiei, cresterea standardului de viata, etc. Dar, asa cum ne spune Paradoxul lui Jevons, cresterea eficientei energetice nu conduce la scaderea consumului asa cum se spera, dimpotriva.

Un articol care demonstreaza acest fenomen este cel care studiaza eficienta energetica a iluminatului in Marea Britanie pe o perioada de timp de 700 de ani. In cei 700 de ani, eficienta energetica a iluminatului a crescut de 1000 de ori, numarul de lumeni ora per capita consumati a crescut de 6500 de ori, o crestere a consumului de energie de 6,5 ori.

Cresterea economica este dependenta de consumul energetic, conducand, prin arderea combustibililor fosili, la emiterea de dioxid de carbon in atmosfera. De la un nivel de 275 ppm (parti per milion) in epoca preidustriala s-a ajuns la 315 ppm in 1960, nivelul actual fiind de 395 ppm. Trebuie precizat ca intre anii 1000 si 1800 variatia a fost de 7 ppm. Se considerata ca 350 ppm este limita de siguranta, limita deja depasita. Efectele cresterii peste aceasta limita nu sunt cunoscute, echilibrul intregului sistem fiind pus in pericol. Nivelul de 450 ppm este considerat periculos.

Modelul lui Garret ia in considerare rata actuala naturala de eliminare a dioxidului de carbon din atmosfera si modeleaza coerent atat cresterea economica cat si emisiile de dioxid de carbon. Grafic

Un alt fenomen, deja existent, este efectul fenomenelor naturale asupra civilizatiei, chiar in lipsa unor modificari climatice. Extinderea civilizatiei face ca fenomenele naturale sa produca o crestere a ratei de energie consumata pentru mentinerea acesteia. Eruptia vulcanul islandez, uraganul Sandy au creat efecte economice negative majore fata de exact aceleasi fenomene intamplate acum 500 de ani. Si acesta este inclus in model.

Luand in considerare toti acesti factori si ruland diferite scenarii privind eliminarea combustibililor fosili autorul ajunge la urmatoarele concluzii. Fie economia colapseaza rapid si scadem consumul de combustibili fosili reusind sa ramanem sub 450 ppm, fie, in cazul unei cresteri economice de 2,2%, ajungem in 2100 la 1100 ppm si un consum energetic anual de 126 TW de la cei 16 TW actuali, o situatie evident imposibila, un asemenea nivel al concentratiei de CO2 conducand prin efectele avute la colapsul economic.

Trebuie spus ca articolele sunt stiintifice, publicate in reviste onorabile. O asemenea modelare pune economistii in fata realitatii fizice, lucru prea rar in zilele noastre.

Comenteaza pe blogul lui Dan Selaru

Economie fara ideologie

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”