Economistul care a dat numele BRICS spune că ideile de acum ale grupului sunt „fantasmagorice”. Dedolarizarea? Lipsită de seriozitate

Baronul James „Jim” O’Neill, economistul britanic care a folosit prima dată termenul de „BRIC” pentru a desemna grupul de cooperare economică format pe atunci din Brazilia, Rusia, India și China, spune că ideile de acum ale organizației sunt fantasmagorice și că așa-zisa „dedolarizare” a relațiilor comerciale internaționale nu este una serioasă.

O’Neill a folosit termenul „BRIC” într-o lucrare publicată în 2001, una care sublinia potențialul masiv de creștere economică a celor 4 țări și nevoia de a reforma guvernanța globală pentru a le include mai mult în sistemul de relații economice internaționale.

La momentul respectiv el era economistul-șef al Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții de pe Wall Street. BRIC a devenit BRICS după ce Africa de Sud s-a alăturat grupului informal în 2011.

Acum, într-un interviu acordat agenției Reuters cu ocazia summitului BRICS ce are loc în Rusia, el spune că unele lucruri s-au schimbat dramatic față de momentul în care el a folosit pentru prima oară termenul și că țările membre au probleme și în relațiile dintre ele.

„Ideea că BRICS ar putea deveni un fel de hub economic global autentic, este evident puțin fantasmagorică în același fel în care poate fi și G7 și este foarte tulburător că ele se văd ca un fel de alternativă globală [la Occident], fiindcă este evident că nu e fezabil”, a declarat economistul pentru Reuters.

„Mie [summitul BRICS] mi se pare practic o adunare anuală simbolică în care țările emergente, mai ales cele zgomotoase ca Rusia, dar și China, se pot în esență strânge și sublinia cât de bine este să faci parte din ceva care nu implică SUA și că guvernanța globală nu este suficient de bună”, a adăugat el.

Economistul spune că BRICS nu poate face nimic fără SUA și Europa

James O’Neill spune de asemenea că grupul BRICS a reușit foarte puține lucruri în decursul ultimilor 15 ani și că nu este posibil să rezolvi unele probleme internaționale fără Statele Unite și Europa. El spune însă că același lucru este valabil pentru Occident, când vine vorba de rezolvarea unor probleme globale fără China, India și, într-o mai mică măsură, Rusia și Brazilia.

Grupul BRICS s-a dezvoltat din ceea ce au fost inițial întâlniri între Rusia, India și China, care apoi s-au formalizat tot mai mult și au adăugat pe rând Brazilia și Africa de Sud discuțiilor. Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite s-au alăturat anul trecut. Arabia Saudită nu a intrat deocamdată formal în grup, deși și-a exprimat interesul și a primit o invitație.

Țările din BRICS reprezintă acum 45% din populația lumii și 35% din economia sa, raportat la puterea de cumpărare, dar China vine cu peste jumătate din puterea economică a grupului.

Vladimir Putin a deschis summitul ce a început miercuri în orașul rusesc Kazan prin a afirma că peste 30 de țări și-au exprimat interesul de a se alătura BRICS, un lucru pe care l-a mai spus și în trecut. Dmitri Peskov, purtătorul său de cuvânt, a precizat în schimb că BRICS e gata să primească inclusiv țări din NATO, după ce Turcia a depus o solicitare în acest sens.

Însă Baronul O’Neill spune că acceptarea unor noi membri ar face și mai dificilă luarea unor decizii comune care să fie implementate în mod real.

Dedolarizarea? Am tot auzit asta, spune baronul O’Neill

De exemplu, Rusia încearcă să convingă țările BRICS să construiască o platformă alternativă de plăți internaționale care să fie „imună” la sancțiunile occidentale.

Însă O’Neill, acum în vârstă de 67 de ani, spune că discuții despre așa-zisa „dedolarizare” în relațiile comerciale internaționale se poartă încă de când a intrat el în finanțe și că niciuna dintre țările care au în mod real puterea de a contesta hegemonia dolarului nu a făcut nimic serios în această direcție.

El afirmă de asemenea că orice eventuală monedă comună a BRICS ar fi puternic dependentă de China, în timp ce Rusia și Brazilia ar conta mai puțin.

„Dacă ele ar dori cu adevărat să fie serioase pe probleme economice, atunci de ce nu urmăresc sincer comerț între ele cu mai puține taxe vamale?”, întreabă retoric economistul.

„Voi lua grupul BRICS în serios când văd semne că cele două țări care contează – China și India – încearcă în mod real să se înțeleagă asupra lucrurilor, nu să se confrunte în esență tot timpul”, a subliniat acesta.

Relațiile dintre India și China, câlcâiul lui Ahile pentru BRICS

Printre altele, el se referă la faptul că India a încercat să limiteze investițiile chinezești în țară după ce o dispută teritorială de decenii privind delimitarea graniței comune în Munții Himalaya a erupt în 2020 într-o confruntare mortală între soldați ai celor două țări.

Noi ciocniri au avut loc în decembrie 2022, India anunțând după acestea că a transferat un număr fără precedent de militari la granița sa cu China.

Însă premierul Narendra Modi și președintele Xi Jinping au promis miercuri în cadrul primelor discuții formale purtate după o pauză de 5 ani că vor detensiona relațiile dintre țările lor.

Președintele Xi i-a transmis de asemenea omologului său rus Vladimir Putin că situația internațională este marcată de „haos”, dar că parteneriatul strategic dintre Beijing și Moscova este o forță stabilizatoare într-o perioadă în care au loc cele mai mari schimbări din ultimul secol.

Baronul O’Neill spune în schimb că BRICS nu are niciun fel de obiective clare. Dar el este sceptic și la adresa G20, despre care spune că are probleme în a-și impune agenda la nivel internațional după ce China și Statele Unite au început să revină tot mai mult la practici izolaționiste.