Enigma emanatiilor de metan de pe Marte

Metanul (CH4) este o molecula organica prezenta sub forma gazoasa in atmosfera Pamantului. Peste 90% din metanul de pe planeta noastra este produs de organisme vii. Recenta detectie a unor emanatii de metan in emisfera nordica a planetei Marte a starnit un val de interes tocami datorita posibilitatii ca originea sa fie de natura biologica, desi sunt posibile si alte explicatii, arata Agentia Spatiala Europeana (ESA).

Metanul se descopune in prezenta radiatiei solare ultraviolete. Pe baza modelelor fotochimice si a informatiilor pe care cercetatorii le au pana acum despre compozitiei atmosferei Marte, metanul are o durata de viata de aproximativ 300-600 ani, o perioada foarte scurta pe scara geologica a timpului. Acest lucru implica faptul ca metanul care se observa astazi nu se poate sa fi fost produse in urma cu 4,5 miliarde ani, cand s-au format planetele. Deci, ce anume poate explica prezenta acestui gaz pe Planeta Rosie?

Una dintre posibilitati este o sursa biologica. Descoperirea vietii microbiane la o adancime de 2 -3 kilometri in bazinul Witwatersrand din Africa de Sud i-a facut pe oamenii de stiinta sa considere ca organisme similare ar putea trai, sau au trait in trecut, sub stratul de permafrost de pe Marte. Prin analogie cu Pamantul, originea biologica a metanului martian ar putea fi explicata prin existenta unor micro-organisme, numite metanogene, care traiesc la adancime foarte mare si al caror metabolism produce metanproduc metan ca urmare a metabolismului lor.

Daca metanul de pe Marte este de natura biotica, pot fi luate in considerare 2 scenarii:

I. Microbi care au disparut in urma cu milioane de ani au lasat metanul inghetat in partea superioara a solului martian, iar acest gaz este eliberat acum in atmosfera, pe masura ce se schimba temperatura si presiunea din apropierea suprafetei.

II. O alta varianta e ca unele organisme producatoare de metan, foarte rezistente, inca supravietuiesc.

O explicatie alternativa la sursa biologica este ca metanul sa fie de origine geologica.Ar putea fi produs, spre exemplu, prin oxidarea fierului, un proces asemanator cu ce se intampla in izvoarele terestre fierbinti, sau in vulcanii activi. acest gaz ar putea fi blocat in forme solide de apa, sau „custi”, care pot pastra perioade extinse de timp metanul produs in urma cu foarte multa vreme. Aceste structuri sunt cunoscute sub numele de „hidrat de metan”.

Un proces geochimic numit serpentinizare ar putea, de asemenea, sa produca metanul abiotic. Serpentinizarea este un proces geologic metamorfic ce implica apa, caldura si schimbari de presiune. Se produce atunci cand olivinul, un mineral prezent pe Marte, reactioneaza cu apa, formand un alt mineral numit serpentin, in prezenta dioxidului de carbon si a unor catalizatori. Atunci cand anumiti catalizatori sunt prezenti, hidrogenul se imbina cu carbonul pentru a forma metan. Pe Marte, este posibil sa gasim toate aceste elemente primare: olivin, dioxid de carbon si unii catalizatori, insa reactiilor chimice necesita apa in stare lichida pentru a se produce. Asta inseamna ca, daca metanul martian provine din serpentinizare, ar putea fi legat de o activitate hidrotermala existanta sub suprafata planetei Marte.

Robotul american Curiosity a detectat pe Marte emisii regulate de metan, au anuntat marti responsabilii misiunii, fara a se putea stabili deocamdata care este originea acestui gaz care pe Pamant provine in special de la organisme vii, scrie AFP.

Rezultatele acestor observatii, publicate in revista Science care va aparea joi, au facut obiectul conferintei anuale a American Geophysical Union reunita la San Francisco in aceasta saptamana.

Plecand de la informatii colectate timp de 20 de luni de robot in craterul Gale, unde se afla din august 2012, cercetatorii au descoperit emanatii de metan provenit. Sursa acestora ar putea fi, pe de o parte, descompunerea solului sub efectul luminii soarelui sau materiale organice transportate de meteoriti.

S-a descoperit de asemenea ce nivelurile de metan in crater in apropiere de locul unde se afla Curiosity „cunosc varfuri de zece ori mai ridicate cateodata in spatiul a doar 60 de zile martiene, ceea ce este surprinzator avand in vadere ca acest gaz are o durata de viata de circa 300 de ani”, explica autorii acestui studiu, printre care se afla si Christ Webster, de la Jet Propulsion Laboratory al Nasa.