Etica multinationalelor si o altfel de anticoruptie

O etica “juridica”

In lumea globalizata a afacerilor, se intalneste din ce in ce mai des practica de a adopta Coduri Etice sau Coduri de Conduita, la nivelul marilor corporatii multinationale. Adevarata sursa de “soft law”, aceste coduri au ca obiect aspecte multiple, de la responsabilitatea sociala la dezvoltarea durabila, de la interzicerea muncii fortate, la dezvoltarea unor practici anticoruptie in randul angajatilor si colaboratorilor.

In ciuda denumirii, ele nu au doar o finalitate etica. Dimpotriva, prin includerea lor in randul documentelor semnate la angajare sau in anexele contractelor de servicii si bunuri, codurile etice sau de conduita ale marilor corporatii devin chiar izvor de drept pozitiv, cu efecte juridice. Abaterile de la prevederile acestor coduri pot duce la sanctiuni disciplinare, respectiv contractuale. Astfel, se depaseste in mod evident granita trasata de teoreticienii dreptului din ultimele doua secole, intre morala si drept, morala devenind in mod nemijlocit drept.

De fapt, este vorba de un fel de drept intermediar, care impleteste normele de comportament si de conduita cu regulile imperative, a caror incalcare este pasibila de sanctiuni si care au, implicit, efecte juridice.

Coduri de etica a afacerilor

Despre ce este vorba in aceste coduri? In primul rand, ele sunt adevarate manuale de etica a afacerilor. Pentru multinationala respectiva, este important ca activitatea sa, a filialelor si a furnizorilor/distribuitorilor sai sa fie supusa unor reguli morale, dincolo de obligatiile legale. Spre exemplu, este foarte important sa nu se recurga la munca fortata sau la exploatarea minorilor. Pentru companiile cu activitate in domeniul alimentar, este imperios necesar sa se impuna respectarea unor standarde ridicate de igiena si de sanatate, precum si a cerintelor etice ale afacerii respective: interzicerea utilizarii hormonilor, a substantelor nocive pentru sanatate, utilizarea unor surse curate de materie prima etc. Multe companii de acest fel isi fac un titlu de glorie din interzicerea utilizarii OMG (organisme modificate genetic).

Un alt exemplu: producatorii de masini, care isi asuma tinte tot mai inalte de reducere a poluarii. Respectarea mediului inconjurator si a echilibrului ecologic sunt obiective majore ale majoritatii corporatiilor importante din domeniul auto sau industrie. Conceptul de dezvoltare durabila, un alt exemplu, face din multe companii multinationale adevarate exemple de colectare, reciclare si valori.

Ca o influenta a “corectitudinii politice”, marile corporatii au inceput sa insiste pe conceptul egalitatii de sanse intre barbati si femei, uneori chiar prin masuri de discriminare pozitiva. Ideea de nediscriminare pe criterii de sex, origine sociala sau rasiala, orientare sexuala, conceptii politice sau religioase, este una din liniile directoare centrale ale codurilor de conduita interne.

Totodata, corporatiile se orienteaza din ce in ce mai mult spre conceptul de “responsabilitate sociala”(Corporate Social Responsability – CSR). Astfel, o parte din activitatile comerciale isi gasesc un debuseu umanitar, prin donatii sau sponsorizari catre orfelinate, azile de batrani, prin infiintarea de gradinite, scoli sau alte asezaminte sociale.

O anticoruptie “privata”

Insa, dincolo de etica afacerilor (“business ethics”), codurile etice sau de conduita mai au un rol remarcabil: acela de a infuza principii etice specifice tarilor de origine ale multinationalelor in zone mai putin familiarizate cu aceste principii. Modalitatea de difuzare aminteste de cea a vechilor misionari crestini: aderi la codul meu etic sau nu existi, pentru mine. Iar puterea economica a multinationalelor este bine cunoscuta, putini angajati sau subcontractanti permitandu-si s-o ignore.

Un aspect mai putin cunoscut, dar extrem de interesant, este preocuparea multinationalelor pentru propagarea si institutionalizarea unor practici anticoruptie, atat in randul propriilor angajati, cat si in privinta furnizorilor sau distribuitorilor lor.

Aceasta preocupare apare in mod deosebit la companiile americane si britanice, deoarece acestea sunt supuse unor reglementari precum FCPA (Foreign Corrupt Practices Act) din 1977, din SUA, respectiv Bribery Act 2010 (Marea Britanie). Aceste legi condamna mituirea unui functionar strain de catre o companie cu sediul in SUA/Marea Britanie sau care are principalul actionar (societatea-mama, altfel spus) cu sediul intr-una din aceste tari. Mituirea este ilegala si reprezentantii companiei respective sunt pasibili de inchisoare, chiar daca actul de coruptie s-a produs in afara granitelor SUA sau Marii Britanii. Este un caz de extindere a efectelor unei legi asupra faptelor savarsite in afara teritoriului national, de catre cetatenii statului respectiv. Dincolo de efectul de extra-teritorializare, legea in cauza are un efect de domino asupra filialelor puternicelor grupuri rezidente in cele doua state sus-amintite. Astfel, o mita data de reprezentantul unei filiale din Romania unui primar din judetul Brasov (de exemplu) poate duce la condamnarea pentru coruptie a presedintelui grupului care detine filiala. Mai mult, o mita data de o agentie de publicitate, care actioneaza in numele filialei respective, poate avea acelasi efect, daca este descoperita. Cea mai accesibila cale de a scapa acestei responsabilitati extinse este instituirea de proceduri si de reguli interne, care sa interzica orice practici de coruptie in interiorul si in exteriorul firmelor multinationale si a sucursalelor/filialelor acestora.

Un exemplu de aplicare al FCPA este si atat de actualul dosar Microsoft din Romania, care nu este de fapt decat fateta locala a unui dosar – mamut al autoritatilor americane, tintind actele de coruptie ale reprezentantilor Microsoft din Rusia, China si Pakistan, printre altele.

Aceste legi globaliste anti-coruptie au mai multe tipuri de efecte. Un efect este generarea Codurilor de conduita mai sus mentionate, pe care majoritatea multinationalelor le practica in relatia cu angajatii si partenerii lor. Un alt efect, cel pe care il putem observa in dosarul Microsoft sau in cele ale Enel si EADS, este devoalarea coruptiei politice si administrative din tarile in care multinationalele activeaza. Acesta este un efect de domino tipic, care are un efect benefic asupra societatilor bolnave de coruptie, care au totusi dorinta de a se vindeca.

Ce intereseaza Romania?

Sper ca cele scrise mai sus sa dea o idee despre ce inseamna aceasta “altfel de anticoruptie”. Cu alte cuvinte, coruptia nu se combate numai de catre unele autoritati ale statului national (in cazul Romaniei, de catre DNA, ANI sau Presedintie), ci si de catre forte mai putin vizibile sau vocale, insa nu mai putin eficiente si actionand la un nivel mai profund, uneori.

Aceasta actiune subterana vine ca urmare a implantarii si generalizarii investitiilor occidentale in Romania. La influenta multinationalelor se raliaza actiunea mai mult sau mai putin vizibila a ambasadelor occidentale, dintre care se evidentiaza, deloc surprinzator, cele ale SUA si Marii Britanii. Ratiunea este ca statele respective, din ratiuni extrem de pragmatice, trebuie sa se asigure ca banii multinationalelor lor se cheltuie transparent si controlabil. Pentru aceasta, pot fi utilizate multiple mijloace, dintre care intarirea si sustinerea institutiilor anticoruptie din statele unde se investesc banii respectivi sunt cele mai vizibile, inclusiv in cazul Romaniei. Ar trebui sa fim constienti ca nu mai suntem un “no man’s land”, ci o parte a lumii occidentale si ca influenta ei se face tot mai mult simtita. Acestei influente i se datoreaza, cred, mai mult decat unor persoane aflate in functii de decizie (care au si ele meritele lor, desigur), unele lovituri de teatru din justitie, care au dus la anihilarea surprinzatoare a unor magnati corupti cu aparente de inexpugnabilitate.

Insa aceasta influenta crescanda poate fi si solutia unei viitoare prosperitati a societatii romanesti, scutita de parohialismul insulelor de coruptie care o sufoca, astazi. Atunci cand sansele vor fi egale, cand accesul la prosperitate nu va mai fi conditionat de apartenenta la o mafie locala sau centrala, abia atunci se va putea vorbi de o cale deschisa catre bunastarea generala. Am putea face aici, desigur, o discreta trimitere catre binecunoscuta lucrare “Why nations fail?”[1] (trad: “De ce esueaza natiunile?”), unde se argumenteaza si se explica foarte clar ca statele cu institutii economice si politice “deschise” (engl. “inclusive”, in original) devin o cale deschisa pentru prosperitatea extinsa a cetatenilor lor, pe cand cele cu institutii “inchise” sau “selective” (engl. “extractive”, in original), asa cum Romania a fost in marea majoritate a istoriei sale recente sau indepartate, raman prizoniere inapoierii si saraciei.

Citeste intreg articolul si coemnteaza peContributors.ro

Etica multinationalelor si o altfel de anticoruptie

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”