Experți: Numărul cazurilor de rujeolă va atinge în 2019 recordul ultimului secol, după amploarea fără precedent a mișcării anti-vaccin
Numărul cazurilor de rujeolă în Europa va înregistra, în anul 2019, recordul ultimului secol, pe fondul creșterii fără precedent a mișcării anti-vaccin pe continent, alimentată inclusiv de o parte din social-media și de politicienii populiști anti-sistem, arată o analiză The Guardian bazată pe datele Organizației Mondiale a Sănătății. Experții citați de jurnaliștii britanici susțin că Europa se va confrunta, anul acesta, cu un val de aproximativ 60.000 de cazuri de rujeolă, ceea ce ar reprezenta dublul numărului de cazuri înregistrate în anul 2017 și recordul ultimului secol.
De asemenea, în anul 2018 s-au înregistrat în Europa 72 de decese cauzate de rujeolă, dublu față de 2017.
Potrivit experților citați de jurnaliștii britanici, climatul de îndoială referitor la siguranța vaccinului pune în pericol numeroase vieți.
Experți în domeniul sănătății, citați de The Guardian, avertizează că scepticii anti-vaccin au făcut ca rata imunizării (împotriva rujeolei, a virusului HPV ce provoacă cancer de col uterin, a gripei și a altor boli) să scadă, iar curentul anti-vaccinare este amplificat tot mai mult de social media și de politicienii populiști.
Comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, îi acuză pe politicienii populiști de iresponsabilitate și de faptul că răspândesc „fake news” despre siguranța vaccinurilor, întreținând astfel climatul de îndoială.
Vytenis Andriukaitis, fost medic chirurg, se declară foarte îngrijorat de evoluția rujeolei în Europa, subliniind că „Nu doar eu, ci toată societatea științifică este îngrijorată – epidemiologi, pediatri, experți în boli infecțioase și miniștri ai Sănătății. Este de neimaginat că avem decese din cauza rujeolei, mor copii din cauza rujeolei. Am promis că până în anul 2020 rujeola va fi eradicată în Europa.”
Seth Berkley, șeful Alianței Globale pentru Vaccinare (Gavi) consideră că scepticismul privind vaccinarea este la fel de periculos ca boala în sine.
„Suntem într-un loc foarte vulnerabil chiar în acest moment”, atrage atenția și Heidi Larsen, directorul Proiectului de încredere în vaccinuri de la Școala de Igiena și Medicină tropicală din Londra.
- România, Polonia, Italia și Franța – țările europene cele mai afectate de curentul anti-vaccin
Organizația Mondială a Sănătății, Uniunea Europeană și Statele Unite au înființat grupuri care să investigheze cauzele scepticismului privind vaccinarea și care să încerce să îi liniștească pe oameni. „Motivul pentru care Organizația Mondială a Sănătății și-a schimbat părerea despre cât de importantă și gravă este asta pentru că au venit atâtea state membre și le-au spus: puteți să ne ajutați”, spune Heidi Larsen, directorul Proiectului de încredere în vaccinuri de la Școala de Igiena și Medicină tropicală din Londra.
Politicienii populiști de dreapta, din Statele Unite până în Italia, Polonia sau Franța s-au „cățărat” pe curentul anti-vaccin, încurajând scepticismul și dreptul părinților de a alege să nu își imunizeze copiii în țările în care vaccinarea era obligatorie înainte de începerea școlii.
„Sunt foarte iresponsabili”, subliniază comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis. „Ce vedem în această mișcare populistă? Iresponsabilitate. Acum este foarte important să vedem ce ar face acești oameni, odată ajunși la putere, confruntați cu aceste cazuri și epidemii de rujeolă.”
Datele recente au arătat în mod constant o legătură strânsă între ratele de vaccinare și cazurile de rujeolă. O scădere accentuată a ratelor de vaccinare în Franța în 2010 a fost urmată de o creștere a numărului de cazuri de rujeolă în anul următor. În Italia, când ratele de imunizare au scăzut în 2014, cazurile au crescut de la câteva duzini pe lună la sute. În România, acoperirea cu vaccinuri a scăzut sub 90% în 2014. Până în 2017, România a ajuns să se confrunte cu peste 1.000 de cazuri de rujeolă într-o lună.
- Epidemia de rujeolă din România, una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii
Epidemia de rujeolă din România, izbucnită în anul 2016, este una dintre cele mai grave din Europa, din ultimele decenii. Bilanțul de până acum al epidemiei este de 59 de decese și un total de 15.587 de cazuri.
Neîncrederea în autorități, o mișcare anti-vaccin foarte vocală, sărăcia, aprovizionarea neregulată cu vaccinuri și obstacolele în calea distribuirii acestora către comunitatea romă și alte comunități marginalizate au dus la o explozie a riscurilor de îmbolnăvire.
„Situația din țară este dramatică”, a admis anul trecut ministrul Sănătății, Sorina Pintea.
- În România, proiectul legii vaccinării e blocat de aproape un an și jumătate în Parlament
În România, proiectul legii vaccinării stă blocat de aproape un an și jumătate în Parlament, în plină epidemie de rujeolă soldată cu 59 de morți (cea mai gravă din Europa).
Așteptat cu nerăbdare de medici, care se plâng că în țara noastră „mor copii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare”, dar considerat „controversat” de adepții curentului anti-vaccin, proiectul de lege a vaccinării, care așteaptă de un an în Parlament, aduce câteva prevederi-cheie: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevazute in Calendarul National de Vaccinare, posibilitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să fie amendați, obligativitatea ca Ministerul Sănătății să asigure, în avans, un stoc de vaccinuri cel puțin egal cu necesarul anual și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în cazul în care în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Proiectul de lege riscă însă să fie golit de conținut: 95 de parlamentari susțin o serie de amendamente depuse de deputatul PSD Cristina Dumitrache, care vrea „eliminarea sancțiunilor excesive”.
Prevederile-cheie ale proiectului de lege sunt: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național, obligativitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să se informeze iar, în caz contrar, să fie amendați, obligativitatea asigurării unui stoc de vaccinuri în avans pentru un an și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în caz de epidemie în respectiva comunitate.
Proiectul de lege a stat întreaga sesiune parlamentară 2017-2018 fără să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaților (for decizional).
De ce stagnează proiectul de lege? Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Corneliu Buicu (PSD), pune întârzierea pe seama „dezbaterilor ample”. În schimb, vicepreședintele Comisiei de Sănătate, Emanuel Ungureanu (USR), vorbește despre „dezinteres și lipsă de voință politică la nivelul coaliției majoritare” și acuză că „E plin PSD-ul de filosofi ai păducelului”.
O serie de amendamente depuse în Parlament de deputata PSD Cristina Dumitrache și susținute de 95 de parlamentari riscă să golească legea de conținut: deputata PSD susține „eliminarea sancțiunilor excesive”, precum obligativitatea administrării unor vaccinuri.
Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societătii Naționale de Medicina Familiei, declara, anul trecut, pentru HotNews.ro, că, în cazul în care proiectul de lege va fi modificat așa cum propune Cristina Dumitrache, legea va deveni inutilă.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a admis anul trecut că România este „în continuare pe primul loc în Europa” în ceea ce priveşte cazurile de rujeolă.
Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) are cea mai mare rată de refuz dintre vaccinurile din România și înregistrează o valoare mai mare de refuz în mediul urban decât în cel rural, arată datele oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro