Fehmarnbelt va fi cel mai lung tunel scufundat din lume. O lecție pentru unii care scufundă autostrăzile fără să le construiască

După mai mult de un deceniu de pregătire a început lucrul la cel mai lung tunel scufundat din lume, Fehmarnbelt Tunnel, care va conecta Danemarca cu Germania la 40 m sub nivelul mării și va scurta simțitor timpii de călătorie când va fi gata în 2029.

Va fi lung de 18 km, este unul din cele mai mari proiecte europene de infrastructură și are un buget de peste 7 miliarde de euro. În comparație, Channel Tunnel care are 50 km și leagă Anglia și Franța, terminat în 1993, a costat echivalentul a 13,2 miliarde de euro în banii de azi. Deși mai lung, a fost săpat de o mașină specială pentru tuneluri în loc să fie compus din secțiuni preconstruite scufundate.

Va fi construit pe sub Fehmarn Belt, strâmtoarea dintre insula germană Fehmarn și cea daneză Lolland și este gândit ca alternativă la serviciul de feribot dintre Rødby și Puttgarden care transportă milioane de pasageri în fiecare an. Traversarea durează acum 45 de minute și va necesita doar 7 cu trenul și 10 cu automobilul.

Tunelul, al cărui nume oficial este Fehmarnbelt Fixed Link, va fi și cel mai lung cu șosea și tren din lume. Va avea două autostrăzi cu câte două benzi, separate de un coridor de serviciu și două linii de tren electrificate.

„Azi, dacă vrei să mergi cu trenul de la Copenhaga la Hamburg, îți va lua în jur de patru ore și jumătate”, spune Jens Ole Kaslund, directorul tehnic al Femern A/S, compania de stat daneză responsabilă cu proiectul. „Când tunelul va fi gata, aceeași călătorie va dura două ore și jumătate. Azi mulți zboară cu avionul între cele două orașe, dar în viitor va fi mai bine să mergi cu trenul”. Același drum cu mașina va fi cu oră mai scurt decât acum, luând în calcul timpul de așteptare a feribotului economisit.

Pe lângă beneficiile pentru pasagerii trenurilor și mașinilor, tunelul va avea un impact pozitiv pentru camioanele și trenurile de marfă, spune Kaslund, pentru că va crea o rută terestră între Suedia și Europa centrală, mai scurtă cu 160 km. În prezent, traficul între peninsula scandinavă și Germania via Danemarca se derulează fie cu feribotul peste Fehmarnbelt, fie pe o rută mai lungă între insulele Zeeland, Funen și peninsula Jutlanda.

Proiectul a fost inițiat în 2008, când Germania și Danemarca au semnat un tratat pentru construirea tunelului. A durat mai mult de zece ani pentru ca legislația necesară să fie adoptată în ambele țări și pentru efectuarea studiilor geotehnice și de impact. În timp ce procesul s-a încheiat în partea daneză, unele organizații din Geermania – inclusiv companii de feribot, grupuri ecologiste și municipalități locale – au făcut apel împotriva aprobării proiectului, cu plângeri de concurență neloială, probleme de mediu și de zgomot.

O decizie preliminară este așteptată până la sfârșitul anului; deși nu va putea opri sau modifica substanțial proiectul, ar putea impune noi studii de impact înaintea începerii construcției în Germania.

Între timp, cu toate precauțiile pentru sănătatea lucrătorilor în contextul Covid-19, lucrările au început peste vară pe partea daneză. „Proiectul este astfel gândit încât să lucrăm câțiva ani în Danemarca înainte să intrăm pe teritoriul german”, spune Kaslund.

Sursa: Femern; Grafica: CNN

Un port nou se află în construcție la Rødbyhavn, pe Lolland, iar la începutul lui 2021 va fi construită o fabrică în spatele lui, cu șase linii de producție care vor asambla cele 89 de secțiuni masive din beton care vor constitui tunelul. Fiecare secțiune va avea 217 m lungime (aproximativ jumătate din cea a celui mai mare vas pentru containere), 42 m lățime și 9 m înălțime. Cântărind câte 73.000 de tone, vor fi mai grele decât 13.000 de elefanți fiecare. Vor fi amplasate direct pe fundul mării, la 40 m de suprafață în punctul cel mai adânc și vor fi transportate la fața locului cu barje și macarale.

La proiect vor lucra direct 2.500 de oameni, iar producția efectivă a secțiunilor este prevăzută pentru 2023. Poziționarea lor va dura aproximativ trei ani.

Michael Svane de la Confederația Industriei Daneze, una din din cele mai mari organizații de afaceri din Danemarca, crede că tunelul va aduce beneficii nu doar companiilor daneze. „Tunelul Fehmarnbelt va crea un coridor strategic între Scandinavia și Europa centrală. Transferul superior cu trenul înseamnă că mai multă marfă va fi mutată de pe șosele pe calea ferată, un mijloc de transport mai prietenos cu mediul. Considerăm conexiunile trans-frontaliere drept mijloace de creare de noi locuri de muncă nu doar locale, ci și naționale”.

În timp ce unele grupări ecologiste au exprimat îngrijorări cu privire la impactul lui Fehmarnbelt Tunnel asupra marsuinilor din strâmtoare, Michael Løvendal Kruse de la Societatea Daneză pentru Conservarea Naturii vede beneficii ale proiectului pentru mediu. „Ca parte a lui Fehmarnbelt Tunnel se vor crea noi arii naturale și recifuri stâncoase în apele daneze și germane. Natura are nevoie de spațiu și va găsi mai mult, ca urmare a proiectului. Dar cel mai mare beneficiu va fi pentru climă. Trecerea mai rapidă a strâmtorii va face din trenuri concurente puternice pentru traficul aerian, iar transportul de mărfuri pe trenuri electrice este de departe cea mai bună soluție pentru mediul înconjurător”. (CNN Business)