Focus on Hungary – battleground sau teritoriu neutru? Merkel si Putin la Budapesta!

Budapesta va fi tinta unui desant diplomatic german si rus in decurs de doua saptamani, Angela Merkel urmand sa efectueze la data de 2 februarie o vizita oficiala in Ungaria. Aceasta va fi urmata, pe 17 februarie, de vizita lui Vladimir Putin. Calendarul și agenda probabila a vizitelor au generat o serie de analize asupra politicii externe a Ungariei, care aparent se afla intr-o menghina a intereselor geopolitice ale SUA, UE-Germania și Rusia.

In cele ce urmeaza incercam sa inventariem elemente ale intereselor marilor puteri in privinta Ungariei, respectiv linile de politica externa exprimate de Orban Viktor, confruntat cu o serie de critici in privinta deficitului de democratie pe care l-a creat.

Analiza

Potrivit comunicatului din 28 ianuarie anul curent al purtatorului de cuvant al guvernului german, cu ocazia vizitei cancelarului german, Angela Merkel, din 2 februarie de la Budapesta, va discuta cu gazda sa, Orban Viktor subiecte privind relatiile bilaterale, politicile Uniunii Europene, evoluțiile actuale din Ungaria și situația din Ucraina. În vizita fulger, de 5 ore, in afara de intrevederea cu premierul Orban, Merkel se va intalni cu presedintele statului Ader Janos, va purta discutii cu reprezentantii firmelor germane cu activitate in Ungaria, va vizita Facultatea de limba germana Andrassy unde ii va fi inmanat titlul de doctor honoris causa al Universitatii de Stiinta din Szeged. Vizita se va incheia cu intalnirea liderilor comunitatii evreiesti maghiare, depunand o coroana de flori la memorialul Emanuel. Agenda reflecta un traseu pe subiecte de politica externa, economie si drepturile omului.

Asteptarile fata de vizita cancelarei germane sunt diferite in cele doua capitale. Puterea de la Budapesta va incerca sa castige capital politic pe seama vizitei lui Merkel, pe cand opozitia maghiara se asteapta ca Orban Viktor sa fie urecheat si pus la punct de cel mai important lider la nivelul statelor membre ale UE. La Berlin se doresc garantii in privinta sprijinului Ungariei pentru pozitia externa Germaniei si a UE.

In privinta asteptarilor de la Budapesta, probabil, niciuna dintre acestea nu vor fi indeplinite.

Potrivit lui Kai-Olaf Lang, analist politic german la Stiftung Wissenschaft und Politic (Fundatia pentru Stiinta si Politica) cancelarul german viziteaza “Ungaria, tara” si nu doar pe al sau coleg, premierul Orban. Potrivit analistului, in privinta situatiei din Ungaria exista un consens la nivelul coalitiei guvernamentale din Germania, CDU/CSU si SPD. Principiul de actiune este ca Ungaria nu trebuie izolata si nu trebuie a se interveni in politica interna a acesteia.

Al doilea element al consensului este legat de derapajele de la democratie ale Ungariei sub regimul Orban. Imaginea Ungariei, de la ultima vizita din 2009 a cancelarei Angela Merkel la Budapesta, s-a schimbat substantial. Mass-media din Germania a criticat la unison foarte dur fiecare derapaj de la principiile democratice ale regimului Orban.

Berlinul doreste sa evite tranformarea Ungariei sub regimul Orban intr-o democratie formala, golita de substanta efectiva a sistemului democratic de “check and balance”, a respectarii efective a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, a prevenirii si combaterii coruptiei.

In prezenta acestor realitati, guvernul Germaniei va avea, in continuare, o pozitie “critic pragmatica” la adresa activitatii guvernului Ungariei. E de asteptat ca va formula in mod direct dar nu si public, rezervele, criticile si ingrijorarile cu privire la derapajele de la principiile democratice ale regimului Orban. (vezi http://index.hu/kulfold/2015/01/28/merkel_nem_adta_magat_konnyen/ )

In interviul acordat postului national de radio la data de 30 ianuarie anul curent, Orban Viktor a afirmat ca nu exista subiecte problema la nivelul relatiilor bilaterale germano-maghiare, dar exista diferende cu privire la subiecte europene. Orban nu se asteapta la critici din partea cancelarei, aratand ca esenta diplomatiei nu consta in a da lectii, ci a indentifica solutii pe linia intereselor comune. Potrivit lui Orban, cei care nu sunt de acord cu actualul guvern maghiar, nutresc speranta sa-l subrezeasca, apoi sa-l schimbe la presiuni externe. ( vezi elemente din interviu http://hvg.hu/itthon/20150130_orban_180perc_nemetek ).

Asistam la practica guvernului Ungariei si a reprezentantilor FIDESZ de a prezenta criticile statelor occidentale si a SUA fata de derapajele de la democratie ale regimului Orban Viktor ca fiind tentative de subminare ale opozitie maghiare de stanga, o interpretare eronata, de rea-credinta, a masurilor sau parte a unui complot.

Aceasta abordare este contraproductiva si a fost calificata de Nemeth Zsolt, fost secretar de stat politic al Ministerului de Externe al primelor doua guverne Orban, actualul presedinte al Comisiei de politica externa din Parlamentul Ungariei, ca fiind o atitudine care “incepe se semene in mod periculos cu retorica putinista”. ( a se vedea interviu Nemeth Zsolt http://index.hu/belfold/2014/12/30/nemeth_zsolt_ez_veszesen_kezd_emlekeztetni_a_putyini_retorikara/ ).

Punctele forte pe agenda vizitei cancelarei germane la Budapesta vor fi subiectele de politica externa si relatiile economice.

Scopul fundamental al vizitei lui Merkel este de a asigura sprijinul pentru interesele germane si europene. Merkel doreste semnale care sa garanteze ca Ungaria va sprijini pozitia comuna a Germaniei si a Uniunii Europene in subiectul sanctiunilor impotriva Rusiei. Germania doreste sa previna ca Ungaria sa constituie un stat pivot al intereselor Rusiei in Uniunea Europeana mai ales in prezenta evolutiilor de politica interna din Grecia.

Raportat la criza din Ucraina, Ungaria sustine ca nu exista decat o solutie politica, statele occidentale si SUA nu pot sa “inghenuncheze” o putere atomica cum este Rusia. Ungaria identifica doua linii in politica externa a Ucrainei: una condusa de presedintele Petro Poroshenko care reprezinta strategia Germaniei si alta de premierul Arsenie Iatieniuk un exponent al strategiei SUA in geopolitica regiunii. (vezi interviul cu Nogradi Gyorgy expert in politici de securitate la emisiunea Kozbeszed de pe postul de televiziune DUNA, 27 ianuarie anul curent, http://www.mediaklikk.hu/musor/kozbeszed/ )

In acest context, Ungaria sustine abordarea Germaniei in gestionarea crizei din Ucraina, aratand ca solutia poate fi doar una politica si nu de alta natura. Ungaria este afectata din punct de vedere economic ca urmare a crizei din Ucraina si are interese in asigurarea drepturilor minoritatii maghiare din statul vecin. Ungaria doreste sa devina un partener politic pentru Germania, alaturi de Polonia si Turcia, state care sunt identificate ca elemente cheie in politica regionala a Berlinului. (vezi interviul cu Szijjarto Peter – ministrul de externe al Ungariei la emisiunea Kozbeszed de pe postul de televiziune DUNA, 27 ianuarie anul curent, http://www.mediaklikk.hu/musor/kozbeszed/ )

Intrebat fiind de sanctiunile aplicate Rusiei, Orban Viktor a aratat ca el nu le critica, doar constata ca acestea sunt contrare intereselor Ungariei dar chiar si asa, Budapesta si-a subordonat propriile interese celor ale Uniunii Europene. (vezi interviul lui Orban Viktor pentru postul national de radio – 30 ianuarie anul curent http://hvg.hu/itthon/20150130_orban_180perc_nemetek ).

Relatiile economice sunt fundamentale in raportul germano-maghiar, Berlinul fiind cel mai important partener economic al Budapestei. Desi Orban Viktor a aplicat un tratament favorabil marilor concerne auto (cum ar fi Mercedes sau Audi), masurile, impozitele introduse in domeniul bancar, cel al industriei si a comertului cu alimente, respectiv suprataxa pe publicitate au generat nemultumirea investitorilor germani. De altfel, la semnalele informale transmise de guvernul german si cel din Luxemburg, in ajunul vizitei lui Merkel, guvernul Ungariei a demarat discutii cu cel mai important post de televiziune independent, un fervent critic (singurul) al guvernului Orban, asupra taxei pe pubicitate. Ramane de vazut daca se va ajunge la un compromis, si daca acesta va fi in dauna libertatii de exprimare.

Aceasta stare de fapt, de impredictibilitate, de suprataxare a activitatilor economice, a creat iritare in randul investitorilor germani, exprimata si prin vocea ambasadoarei guvernului german la Budapesta prin interviul oferit cotidianului “Nepszabadsag” la data de 31 ianuarie anul curent (http://nol.hu/belfold/irritaltak-a-nemet-cegeket-az-orban-kormany-dontesei-1513221 ).

In privinta vizitei lui Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria se va concentra in comunicare publica asupra caracterului economic al acestuia, desi este evident ca pentru Moscova aceasta vizita oficiala este o “bresa” creata in pozitia Uniunii Europene fata de politica Rusiei in regiune, o legitimare a liderului de la Kremlin.

Dincolo de strategiile de comunicare si perceptii, Budapesta are un interes legitim si urmareste atingerea unei tinte strategice cu ocazia acestei vizite: incheierea unui contract de livrare de gaze pe termen lung, in conditiile in care acordul in vigoare expira in vara acestui an.

“Pretul” acestui nou acord de livrare de gaze si a intereselor economice ale Ungariei in Rusia trezesc temeri in randul guvernului german si a a cancelariilor occidentale. Care va fi pretul politic al noului acord?

Concluzii

Raportul germano-maghiar are o “valoare pozitionala ridicata” in relatiile internatioanale ale Germaniei. Agenda guvernului german la Budapesta se concentreaza pe politica bilaterala si cea a Uniunii Europene, respectiv pe aspectele economice.

Angela Merkel adopta o pozitie “critic pragmatica” fata de derapajele de la pricipiile democratice ale regimului Orban. Regimul Orban s-a confrunat cu un val de proteste publice si cu acuzatii grave de coruptie a reprezentantilor FIDESZ.

Partidul de guvernamant a scazut in sondaje dar problema majora a Ungariei este ca al doilea partid in optiunile electoratului nu este stanga democratica, ci Jobbik, extrema dreapta, ceea ce duce cu gandul la evolutia politica din Grecia.

In noul context, nu Ungaria reprezinta cea mai mare vulnerabilitate a UE, ci Grecia si sursele de contaminare a statelor europene cu guverne de extrema dreapta sau stanga ca raspuns la esecul partidelor traditionale moderate la gestionare crizei economice. (vezi Spania si Portugalia).

Cancelarul german va urmari sa obtina garantii de la Orban Viktor in privinta sustinerii pozitiei Germaniei si a Uniunii Europene in relatiile internationale. Vom asista la o sesiune de “imunizare” aplicata de Angela Merkel premierului maghiar, astfel incat acesta din urma “sa nu se contamineze”, sa nu ezite, pe planul politicii externe, in fata presiunii economice reprezentate de interesul Ungariei de a incheia un nou acord de livrare de gaze pe termen lung cu Rusia lui Vladimir Putin. Germania nu-si permite o ezitare a Ungariei intre Rusia si UE.

La randul ei, Ungaria are un parteneriat strategic cu Germania, care se exprima atat pe plan politic, cat si economic. Budapesta nu are alternativa, e obligata sa sustina linia de politica externa a Germaniei in Uniunea Europeana si in subiectele de geopolitica din regiune.

In pofida eforturilor de a debloca relatiile cu Statele Unite ale Americii (o oportunitate fiind numirea de amabasadori la in cele doua capitale), regimul Orban Viktor are o relatie tensionata cu Washingtonul. Lideri marcanti ai FIDESZ – cum ar fi Kover Laszlo presedintele Parlamentului – au acuzat SUA de interventia in politica interna a statelor din Centrul si Estul Europei (Ungaria dar si in alegerile prezidentiale din Romania – vezi interviu Kover Laszlo din 27 decembrie 2014 http://magyarhirlap.hu/cikk/13167/Egy_uj_SZDSZben_gondolkodhatnak_az_amerikaiak ).

Vladimir Putin are interese politice si economice in relatiile cu Ungaria. Politica externa a Ungariei concentrata pe interesele economice confera o nisa de actiune politica pentru Moscova, care ar putea pune in dificultate interesele geostrategice ale Washingtonului si in parte ale Uniunii Europene. Criza din Ucraina accentueaza nisa dar si mizele din regiune.

Din aceasta perspectiva, Ungaria este un stat care, sub un anumit aspect, a devenit un teritoriu operativ pentru diferite servicii secrete straine, astfel cum a recunoscut si presedintele Comisiei de supraveghere a activitatii serviciilor secrete a Parlamentului de la Budapesta (vezi interviu Molnar Zsolt din data de 30 decembrie 2014 – presedintele Comisiei, fost ministru pentru activitatea serviciilor secrete – http://hvg.hu/itthon/20141230_Tenyleg_muveleti_terulet_lett_az_orszag_e ).

Orban Viktor doreste o Ungarie mai neutra in jocurile geopolitice, pentru a nu afecta interesele economice ale Budapestei. Astfel, in relatiile internationale va urmari cu maxim efort afirmarea intereselor economice ale Ungariei, unul din mesajele regimului sau fiind recastigarea independentei, suveranitatii economice a poporului maghiar. Exploatarea economica straina este identificata ca principala cauza si instrument de interventie in politica interna din Ungaria, principala cauza pentru care FIDESZ a pierdut alegerile din 2002 si principalul pericol electoral al partidului de guvernamant in viitor.

Protestele masive din toamna anului trecut, cat si cele organizate in 12 orase si in Budapesta, cu o zi inainte de vizita lui Merkel in capitala Ungariei, ii transmit regimului Orban ca nu doar aspectele economice sunt importante pentru cetateni, ci si respectarea efectiva a principiilor democratice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a libertatii de exprimare, a libertatii presei si a luptei impotriva coruptiei.

In privinta acestor valori cetatanii Ungariei nu pot sa ramana neutri.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Focus on Hungary – battleground sau teritoriu neutru? Merkel si Putin la Budapesta!

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”