Sari direct la conținut

Foreign Policy, despre cresterea dependentei de Rusia prin dublarea Nord Stream: O mare parte a politicii energetice europene se afla in mainile unor companii, nu ale unor tari

HotNews.ro

Decizia Gazprom de a dubla capacitatea de transport al gazelor naturale catre Europa prin Nord Stream a venit ca un soc in luna iunie cand a fost anuntata, se arata intr-o analiza a publicatiei Foreignpolicy.com. Aceasta in conditiile in care in ianuarie 2015, purtatorul de cuvant al Gazprom a declarat pentru Bloomberg ca „nu exista planuri de a extinde Nord Stream”. Cu toate acestea, dupa doar trei luni din momentul in care a anuntat decizia, Gazprom a semnat cu mai multe companii de top din Europa un acord privind dublarea Nord Stream (Nord Stream-2). Analistii de la Foreign Policy se intreaba de ce se pregateste acum Europa sa cimenteze dependenta de gazele rusesti cu o noua conducta uriasa peste Marea Neagra, in conditiile in care ani de zile s-a vorbit despre reducerea dependentei?

De ce este semnat un acord pentru un nou gazoduct care va tine Europa ostatica Rusiei si intr-o situatie de santaj zeci de ani de acum inainte? Publicatia aminteste ca firme occidentale de top, cum ar fi Shell, E.ON, BASF, OMV (n.red. actionarul majoritar al Petrom) si Engie (fosta GDF Suez) s-au aliat cu Gazprom pentru a dubla conducta Nord Stream, cu speranta ca aceasta va fi operationala pana la sfarsitul lui 2019. Acest proiect de 10 miliarde de euro ar permite Rusiei sa ocoleasca Ucraina ca tara de tranzit. E o decizie care ar creste vulnerabilitatea Ucrainei in fata Rusiei, dar a altor state est-europene. Acest acord arata ca in ciuda dorintei Europei de a gasi noi furnizori de gaze care sa reduca dependenta de Rusia, in special ca urmare a invaziei din Ucraina, o mare parte a politicii energetice europene se afla, in cele din urma, in mainile unor companii, nu ale unor tari. Este un acord care complica eforturile depuse de Uniunea Europeana de a gasi alternative la dependenta energetica de Rusia. Pentru Gazprom, Europa este si va ramane prioritatea numarul 1, chiar daca pregateste exporturi uriase in Asia, in special in China. Decizia dublarii Nord Stream apare la scurt timp dupa esuarea mai multor proiecte rusesti de construire a unor conducte: doua in China, unul in Turcia si unul in Marea Neagra.

Grupul rus Gazprom a anuntat la inceputul lunii septembrie ca a semnat un pact al actionarilor cu principali sai parteneri europeni, companiile germane BASF si E.ON, francezii de la ENGIE, grupul austriac OMV (proprietarul Petrom) si grupul anglo-olandez Shell, pentru gazoductul Nord Stream-2, un proiect care vizeaza majorarea livrarilor de gaze naturale rusesti spre Uniunea Europeana, a transmis AFP, citat deAgerpres. Pactul semnat cu ocazia Forumului economic oriental de la Vladivostok prevede constructia a doua noi linii, cea de-a treia si a patra, pentru gazoductul Nord Stream. Lucrarile, ale caror costuri au fost estimate de Gazprom la 9,9 miliarde de euro, vor permite cresterea capacitatii de transport a gazoductului Nord Stream pana la 55 de miliarde metri cubi pe an.

Realizarea proiectului va fi atribuita companiei New European Pipeline AG, la care Gazprom va detine 51% din actiuni iar E.ON, Shell, OMV si BASF/Wintershall vor detine fiecare 10% in timp ce ENGIE un pachet de 9%. Acesta va fi al doilea mare proiect de gazoduct destinat sa creeze o ruta directa pentru aprovizionarea cu gaze naturale rusesti a Europei Occidentale. In 2011, Gazprom si partenerii sai occidentali au inaugurat prima faza a proiectului Nord Stream. Prin construirea a doua noi linii, cea de-a treia si a patra, capacitatea de transport a gazoductului Nord Stream se va dubla.

Lansat in 2011, Nord Stream este compus din doua conducte care fac legatura intre Vyborg (Rusia) si Greifswald (Germania) via Marea Baltica, ocolind astfel tarile de tranzit din Europa de Est. Gazprom detine 51% din actiunile consortiului Nord Stream, in timp ce companiile germane Wintershall si E.ON AG au fiecare o participatie de 15,5%, iar societatea olandeza Gasunie si cea franceza GDF Suez SA detin la randul lor un pachet de 9%.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro