Fraudele companiilor: de la anunțul de angajare, la eticheta produsului de pe raft / Ce atribuții va primi ANPC

Noi, consumatorii, suntem păcăliți de multe companii pe ceea ce ține de guvernanța de mediu, socială și corporativă (ESG). S-au produs fraude, iar numărul acestora va crește în perioada următoare, inclusiv în România.

Ce gel de duș alegi la magazin?

Să pornim de la un exercițiu. Acesta a fost prezentat recent de Oana Piticas, avocat Noerr.

Ea a arătat două poze a unor sticle de gel de duș, același brand și aceeași marcă proprie.

Unul dintre produse avea 3 marcaje care se referă la ESG, în cazul respectiv fiind vorba despre protecția mediului înconjurător. Costă 4,95 lei pentru un volum de 300 ml.

Cealaltă poză arăta un gel de duș cu 50 ml mai puțin, care se vinde cu 6,75 lei și are 7 marcaje de ESG. Unul dintre aceste marcaje ne arată ca produsul este compensat CO2.

Traducerea ar fi: produs din material 100% reciclabil, exceptând capacul și eticheta.

„Mergeți la cumpărături, vedeți ambele produse la raft. Să presupunem că ambele produse v-ar satisface la fel, lista de ingrediente fiind similară, exceptând, în cadrul acelor produse, mirosul și textura. Pe care îl alegeți? Pe cel cu 7 marcaje ESG?”, întreba Piticas.

Potrivit acesteia, preferințele publicului și ale consumatorilor în sens larg sunt destul de clare în legătură cu această cultură Woke din care începem să facem parte.

„Ne dorim genul acesta de produse și când suntem la raft avem senzația că dacă am văzut 7 marcaje și nu 3, produsul este mai bun: nu doar pentru mediul înconjurător, ci pentru tine și vrei să-l cumperi. Cei care nu pun la raft genul acesta de produse, pierd”, afirmă ea.

Această preferință evidentă a consumatorilor, care sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru produse mai sănătoase și care protejează mediul înconjurător poate crește presiunea pe producători, în sensul de a aduce mai multe produse verzi la raft. Desigur, această presiune va putea crește și numărul de fraude în ceea ce priveste standardele ESG.

*O definiție dată de Ana Sebov (PwC): Frauda de tip ESG ar fi un act intenționat în care se raportează informații false sau denaturate legate de măsurile sau planurile legate de ESG. Aici intră și omiterea de anumite fapte materiale sau declararea de informații care sunt greșite sau prezentate diferit decât realitatea, nedeclararea folosirii copiilor în producție, folosirea de informații de pe site-uri ilegale, comerțul de produse contrafăcute, traficul uman.

Găsim fraude și în anunțurile de angajare al unor companii

Oana Piticas afirmă că tot mai multe companii au început să facă declarații publice sub forma rapoartelor de sustenabilitate în care sunt precise cu privire la diversitatea de gen.

„Este mereu la modă să spunem câte femei sunt în câmpul muncii, câte avem în conducerea superioară, în board și așa mai departe”, a arătat ea, în cadrul ESG Compliance & Fraud Risk Management Conference 2023.

Putem să ne uităm inclusiv la anunțurile de recrutare ale companiilor care, mai nou, atunci când recrutează veți găsi o mențiune interesantă lângă titlul job-ului: F/M/O care înseamnă că este deschis pentru femei, bărbați și alții, arată Piticas.

Problema cu acest gen de mesaje, spune ea, este că sunt puțin confuze și nu neapărat de încredere.

De ce?

„Dacă vrem să raportăm corect spre zona socială și diversitate de gen, statisticile și specialiștii ne arată o sumedenie de factori pe care ar fi trebuit să-i luăm în calcul”, precizează ea.

• „Adică ești cu adevărat o companie deschisă pe diversitate de gen dacă ai trecut de conducere și te-ai uitat puțin la cât se câștigă, dacă remunerația salarială este la fel”.

• „Dacă am verificat remunerația salarială, ar trebui să ne uităm dacă proiectele care sunt alocate unei femei în job sunt identice cu cele ale unui bărbat, dacă nu cumva mai grele”.

„Când vorbim despre complexitatea acestor fraude la asta ne referim: la situația în care facem o declarație, dar în spate există foarte mulți factori pe care nu i-am avut de vedere”, a precizat Piticas.

Cum este stimulată frauda

„Am ajuns să stimulăm, fără să ne dăm seama, frauda ESG. Să ne uităm la companiile din indexul S&P. Majoritatea stimulează managerii raportat la progresul pe care îl fac când vine vorba de metricii ESG. Adică s-au descurcat mai bine și au reușit să arate că acea companie este mai verde: câștigă mai mulți bani”, a arătat avocata.

• „Să ne uităm și la cazul Tesla, referitor la lipsa standardizării (adică nu există momentan standarde, adică ceva asemănător IFRS n.r.). S&P Index a eliminat compania Tesla, care face motoare electrice, în ciuda faptului că S&P Index a menținut un număr impresionant de companii mari de petrol și gaze”.

• Dacă ar fi să ne uităm doar la obiectul de activitate, este evident că, teoretic, Tesla ar trebui să polueze mult mai puțin decât una de petrol și gaze. Cu toate astea, compania mai puțin verde a fost considerată Tesla.

De unde vine presiunea pentru fraude a companiilor pe acest domeniu

„Motivația în cazul fraudei ESG se traduce prin presiune. De ce? Este pentru prima dată în care presiunea nu este eminamente interioară. Adică nu vine doar din forul subiectiv al autorului de fraudă. Este o presiune care vine din exterior și vine din multiple surse”, a precizat Piticas.

În primul rând, presiunea vine de la investitori.

Numărul de fonduri verzi crește de la un an la altul, Europa deținând peste 70% dintre ele, spune ea.

Cu alte cuvinte, faptul că sunt bani mulți disponibili face ca unele firme să fraudeze.

Mai este și o presiune din partea consumatorilor (vezi exemplul cu gelul de duș de la început).

O altă presiune pentru fraudele pe ESG vine și de la angajați.

„Peste 40% dintre persoanele care își caută un loc de muncă sunt interesate de politicile de diversitate și incluziune pe care le au angajatorii. Oamenii nu vor să știe doar cum stai cu banii și cu beneficiile, ci și cum stai cu politica asta”, a precizat ea.

Ce se va schimba în zona raportărilor când vine vorba de fraude

Ana Sebov, director și Forensic Services Lider al PwC România spune că există directive implementate sau în curs de implementare, dar acestea oferă libertate, discreție.

Când avem libertate și discreție, există loc de interpretare, de manipulare, spune ea.

„Următoarele două directive care urmează să fie implementate în 2024 și 2025 vin să suplinească lipsa standardizării care nu există la acest moment. Vor impune măsuri care trebuie făcute de companii, respectiv necesitatea și obligația de a audita rezultatele legate de ESG”, a precizat Sebov.

Obligativitatea nu va fi doar în interiorul organizației, ci și pe lanțul de aprovizionare, adică se va extinde la nivel de furnizori.

„Ne aducem aminte de cazul Volkswagen (dieselgate n.r.) legată de manipularea informațiilor privind emisiile de carbon. Acolo nu a fost implicat doar Volkswagen, ci și Bosch. Va trebui să acordăm mai multă atenție partenerilor cu care lucrăm”, arată ea.

Presiunea de a implementa noi sisteme, de a arăta o anumită imagine, va crește riscul de fraudă.

Câteva scandaluri cunoscute în ESG: Volkswagen, Bosch, Theranos. Xianjing este destul de recent: o companie chineză folosea munca într-un mod forțat.

• Un exemplu dat de Piticas: Un fond de investiții a declarat că toate investițiile din portofoliu sunt verzi. A fost sancționat cu o amendă de 1,5 milioane dolari.

Profitul: motivația care duce la fraude

Motivația pentru fraude rămâne în continuare profitul, susține Ana Maria Iordache, partner, D&B David&Baias.

„E adevărat, urmărim de această dată un profit sustenabil. Urmărim să atragem părțile interesate în eforturile noastre de evitare a schimbărilor climatice, egalitate de șanse între femei și bărbați”, afirmă ea.

De ce facem asta? Încercăm să ne maximizăm profitul.

Ei bine, asta a lăsat mereu loc la tot felul de tipuri de fraude.

„Atât directiva privind protecția consumatorilor, cât și legislația generală ne clasifică aceste tipuri de fraude ca putând fi comise atât din culpă, cât și cu intenție”, a precizat Iordache.

Culpa se sancționează la fel ca intenția / Manipularea datelor ESG, similară faptelor de evaziune fiscală

În această materie contravențională, spune Iordache, culpa se sancționează la fel ca intenția.

„Deci nu trebuie să avem un scop urmărit atunci când săvârșim o astfel de fraudă. Ea poate fi săvâșită din neglijență sau că nu am conștientizat unde poate să ajungă această raportare pe care o facem exagerat, de multe ori. Neglijența poate fi considerată o fraudă, chiar dacă săvârșită din culpă este sancționată”, afirmă ea.

Potrivit acesteia, manipularea datelor ESG reprezintă fraude.

„Este similară faptelor de evaziune fiscală. Este mult mai gravă și ar trebui să fie urmărită intenția în săvârșirea acestora și vine, în același timp, cu sancțiuni mai oneroase pentru companii”, a precizat Ana Maria Iordache.

O nouă directivă urmează să intre în vigoare, probabil de anul viitor: The Corporate Sustainability Due Diligence Directive (CSDDD).

Aceasta obligă companiile să facă acest raport de due diligence pe lanțul de aprovizionare.

“Companiile care intră în scopul de raportare al acestei directive trebuie să se întoarcă către furnizorii din lanțul de aprovizionare și să îi întrebe care sunt acțiunile pe care le-au luat pentru protejarea mediului, asigurarea respectării drepturilor omului și respectarea criteriilor de etică și guvernanță la nivelul acelor companii”, a spus ea.

Răspunderea pentru fraudele de tip ESG stă în sarcina boardului, administratorului, acționarilor acelei companii.

ANPC va putea da amenzi de până la 4% din cifra de afaceri pe nerespectarea criteriilor ESG la produsele destinate consumatorilor

Potrivit acesteia, o nouă directivă privind protecția consumatorilor este în dezbatere la nivelul Parlamentului European.

„Va trezi foarte mult interes pentru motivul că ea va cădea în atribuțiile ANPC în România. ANPC este o autoritate extrem de vocală și activă”, afirmă Iordache.

Un alt element pentru care ar trebui să fim cu ochii pe această modificare și pe gestionarea riscurilor ESG, spune ea, este amenda pe care o prevede. Aceasta este de până la 4% din cifra de afaceri.

Amenda se va da în condițiile în care compania minte sau a exagerat cu privire la chestiunile ce țin de protecția mediului.

„Deci trebuie implementate cât mai multe mecanisme de control pe ESG”, a mai arătat Iordache.