Goana dupa aur in spatiu? Mineritul asteroizilor ar putea deveni o realitate comerciala, insa prima resursa vizata este apa

Mineritul in spatiu trece de la science fiction la realitate comerciala insa magnatii metalelor nu ar trebui sa se teama de un munte de resurse extraterestre pentru ca obiectivul principal este de a alimenta cu combustibili calatoriile umane in adancul galaxiei, scrie Reuters. Intr-un interval de trei ani , doua companii planifica misiuni de prospectare a asteroizilor care trec prin apropierea Terrei.

Atunci cand o roca din spatiu poate satisface cererea de metale precum platina sau aurul, nu este de mirare ca unii viseaza ca ar putea valorifica bogatiile din cosmos si ar reusi, de-a lungul procesului, sa acumuleze averi pe Pamant. Insa in conditiile in care nu exista o cale de a aduce prea mult minereu sau metale din spatiu pe Pamant, noi planuri, sustinute atat de cativa oameni de afaceri foarte bogati cat si de NASA, se vor concentra mai degraba pe utilizarea de minerale spatiale in „benzinarii” interplanetare sau pe stabilirea si aprovizionarea unor colonii pe Marte.

Desi poate ca exista aur in spatiu, obiectivul de moment este apa, necesara investitorilor care doresc sa ridice o noua industrie de la zero.

Guvernele cred ca initiativa are viitor, NASA are un proiect care ar putea pune astronauti pe un asteroid in mai putin de un deceniu si pe Marte in 2030. Iar in cazul in care costurile par prea ridicate, nemultumitilor li se spune ca intr-o zi noile competente ar putea salva omenirea de la o soarta asemanatoare cu cea a dinozaurilor – asta daca putem sa invatam cum sa oprim un asteroid masiv care se indreapta spre Terra.

„Suntem visatori „, sta scris pe site-ul companiei Deep Space Industries (DSI), alaturi de o imagine a unei statii de metal asemanatoare cu gigantica piatra plutitoare. Insa ceea ce firma starter inregistrata in SUA numeste primii pasi mici intr-o „piesa lunga” care vizeaza resursele spatiale este pe care sa se intample.

O prioritate este utilizarea hidrogenului si oxigenului, componentele apei stocate in compusii de pe asteroizi, pentru alimentarea rachetelor.

La inceputul lui 2016, primul satelit de explorare al DSI, mai mic decat un prajitor de paine, va face autostopul pentru a ajunge in spatiu, folosindu-se de rachete care transporta alte incarcaturi. Micul satelit va incepe sa caute roci potrivite. In acelasi an, o alta companie inregistrata in SUA , Planetary Resources, estimeaza ca va lansa o naveta de prospectare la vanatoare de asteroizi viabili.

„Ei sunt fructele de pe crengile de jos ale sistemului solar”, arata Eric Anderson, un inginer aerospatial american si co-fondator al companiei Planetary Resources, sustinuta, printre altii, pe Larry Page, CEO si co-fondator al Google, si de miliardarul Richard Branson, proprietarul echipei de F1 Virgin.

Meteoritii – bucati de roca care supravietuiesc dezintegrarii asteroizilor in atmosfera si cad la sol – contin cantitati semnificative de metale pretioase cum ar fi platina, rodiu, iridiu, reniu, osmiu, ruteniu, paladiu, aur si germaniu.

Planetary Resources estimeaza ca unii asteroizi bogati in platina ar putea contine cantitati de metale precum platina mai mari decat intreaga rezerva cunoscuta de pe Terra. Studii bazate pe observatie si meteoriti sugereaza ca spatiul este foarte bogat si in minereuri de fier.

Firma de cercetare de pe Wall Street Bernstein noteaza ca un asteroid mare numit 16 Psyche, din centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter (asteroid care masoara circa 200 km), ar putea contine 17 milioane de miliarde de tone de nichel-fier, suficient pentru a satisface cererea actuala a omenirii pentru cateva milioane de ani.

Insa costurile si obstacolele tehnice exclud aducerea resurselor pe Pamant in viitorul apropiat, spun expertii. Valoarea reala a mineritului asteroizilor tine de calatoriile in spatiu planificate pentru viitor astfel incat rezervele de hidrogen si oxigen sunt la fel de atractive ca orice metal.

„Este ridicol sa credem ca resursele de pe asteroizi vor intra vreodata in competitie cu alternativele terestre pe pietele de pe Pamant”, a declarat Brad Blair, inginer si economist.

Referindu-se la discutiile privind stabilirea unor asezari pe Marte de dimensiunea unor orase, Brad Blair a aratat ca „motivul pentru care mineritul pe asteroizi este logic tine de faptul ca oamenii ar putea fi, candva, acolo unde sunt aceste resurse. Nu poti sa pui o colonie de 80.000 de persoane pe Marte fara sa folosesti <> de acolo. Iar daca ai de gand sa folosesti propulsia chimica, o sa trebuiasca multa apa sa ii duci acolo”.

Energia eliberata atunci cand hidrogenul si oxigenul se combina poate propulsa rachete. Prezenta ambelor elemente in compusi gasiti pe asteroizi aduce cu sine speranta ca ar putea fi create fabrici spatiale care sa proceseze combustibili pentru misiunile pe Marte si chiar mai departe si care sa devina un fel de opriri care sa prelungeasca viata satelitilor.

„Ne vom uita la carburanti pentru sateliti, iar posibilitatea de a-i mentine in viata reprezinta o industrie de mai multe miliarde de dolari” a declarat Rick Tumlinson de la Deep Space Industries.

„Vom fi, in cele din urma, o oaza, un loc unde poti obtine de aer, si putem oferi carburanti. Deci suntem o statie de benzina”, a afirmat Tumlinson la un seminar desfasurat recent la Londra.

Pe de alta parte, DSI spera sa lanseze in spatiu camere video zburatoare, pe care le numste FireFlies (Licurici), la inceputul lui 2016. Imaginile astfel obtinute vor permite oamenilor de stiinta sa afle mai multe informatii despre compozitia asteroizilor care trec prin apropierea Terrei. DSI va folosi componente disponibile in magazine, puse in module testate, cu o latime de 10 cm.

Aceasta prima etapa ar trebui sa coste circa 20 milioane dolari. Directorul executiv al DSI, David Gump, a declarat pentru Reuters ca estimeaza ca in jur de jumtate din suma va veni din contracte guvernamentale si de la institute de cercetare si jumatate din sponsorizari corporative.

Un an mai tarziu, o naveta de dimensiuni mai mari va incepe o misiune de 2 pana la 3 ani care prevede preluarea de probe pentru analize. Compania analizeaza si posibilitatea crearii unui dispozitiv care sa fie lansat in spatiu in 2019 cu misiunea de a captura si de a devia asteroizii promitatori astfel incat sa se stabileasca intr-o orbita in jurul Pamantului pana in 2021. DSI va incerca sa obtina carburanti pe acesti asteroizii si sa mineze dupa nichel si fier pentru a face componente pentru constructia de noi structuri in spatiu, a precizat Gump.

„Daca reusim sa obtinem resurse in spatiu atunci ceea ce NASA vrea sa faca, si anume sa mearga pe Marte, devine mult mai ieftin. Costa foarte mult sa lansezi totul de la sol”, a adaugat directorul executiv al DSI.

Planetary Resources intentioneaza sa trimita in spatiu telescoape pentru a studia asteroizi intre Pamant si Luna. Intr-o etapa ulterioara, va trimite navete cu lasere de mare putere care sa adune date privind cativa dintre miile de asteroizi aflati la o distanta mai mare.

„Pana in 2020 vom fi am inceput prelucrarea in spatiu a materialului din asteroizi si vom avea prima noastra oprire interplanetara pentru aprovizionarea cu combustibil”, a mai aratat reprezentantul Planetary Resources.