Gropile arheologice din Cluj-Napoca se surpa peste intelegerile PD-UDMR

Disputa de pe marginea astuparii gropilor arheologice din Cluj-Napoca complica relatiile din interiorul coalitiei de guvernare. Presedintele filialei UDMR, consilierul local Attila Laszlo, a afirmat ca subiectul va fi dezbatut in cadrul Consiliului Judetean de coordonare al coalitiei de guvernare. El a avertizat ca „Uniunea nu va fi partasa la o solutie care ar presupune incalcarea legii”.

Concret, in spatele acestei fraze se ascunde o somatie data primarului Emil Boc, care este si presedintele PD. Liderii UDMR vor sa il stranga cu usa pe edil si sa il determine sa dispuna astuparea cu pamant a ruinelor romane din Piata Unirii.

Viceprimarul UDMR din Cluj-Napoca, Janos Boros, a dispus, ieri, astuparea gropilor arheologice, in lipsa primarului Boc, care este plecat intr-o vizita oficiala in Statele Unite ale Americii.

Seful Comisiei Nationale de Arheologie, Mihai Barbulescu, a protestat insa, spunand ca ruinele pot fi acoperite cu pamant abia dupa ce arheologii care au lucrat pe santier vor semna avizele de descarcare arheologica a terenului.

Documentul respectiv ar urma sa fie discutat in sedinta Comisiei de arheologie care va avea loc in data de 28 octombrie. Scandalul a ajuns la urechile primarului Emil Boc, care a dispus telefonic suspendarea lucrarilor de acoperire.

Viceprimarul Janos Boros a declarat presei de limba maghiara ca primarul ar fi luat aceasta decizie dupa ce ar fi fost avertizat de SRI ca acoperirea ruinelor ar putea declansa tensiuni interetnice in oras.

Importanta acestor gropi arheologice este mai curand una simbolica decat una stiintifica. Maghiarii din municipiu au perceput inceperea lucrarilor la santierul arheologic deschis pe o parte a ruinelor vechii cetati romane Napoca drept o sicana a fostului primar nationalist, Gheorghe Funar, care este in prezent secretarul general al PRM.

Ruinele se afla chiar in fata statuii ecvestre a regelui Ungariei, Matei Corvin. O parte a nationalistilor romani au perceput exact la fel demersurile arheologilor si tocmai din aceasta cauza sustin ca gropile trebuie sa ramana la vedere.

Acuze reciproce

Totodata, viceprimarul Janos Boros a afirmat ca inceperea lucrarilor nu a fost niciodata aprobata de Consiliul Local, desi sapaturile au loc pe domeniul public al orasului. In plus, el l-a acuzat pe fostul director al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, profesorul Gheorghe Lazarovici, ca ar fi fost mercenarul fostului primar Funar.

Consilierii clujeni si Ministerul Culturii si Cultelor au alocat in repetate randuri bani pentru continuarea sapaturilor din Piata Unirii. Ultimele 100 de milioane de lei au fost virate din contul ministerului in cel al muzeului clujean chiar anul acesta.

Lucrarile arheologice au inceput in anul 1994. Initial, au existat doua gropi arheologice, dar una dintre ele a fost astupata chiar in acest an. Primarul Emil Boc a fost cel care a aruncat prima lopata de pamant. Acum, insa, multi intelectuali romani au perceput demersul viceprimarului UDMR drept o fortare a notei.

Si asta, pentru ca in lipsa avizului Comisiei Nationale de Arheologie, el a trimis angajati ai municipalitatii sa taie gardul metalic care imprejmuia ruinele romane, iar prin spartura ar fi urmat sa fie turnat nisip si pamant.

Din punct de vedere procedural, acest demers ar fi trebuit facut doar dupa ce arheologii care au lucrat pe santier ar fi terminat de redactat raportul stiintific, iar Comisia Nationala de Arheologie ar fi dat avizul de descarcare de sarcina, exact cum a procedat si in cazul gropii acoperite deja.

Liderul filialei UDMR, Attila Laszlo, a spus ca se teme ca, de fapt, Comisia de Arheologie nu va aproba niciodata acoperirea ruinelor din motive care tin de nationalismul unora dintre membrii comisiei.

Tevatura creata in jurul ruinelor a incins spiritele atat in comunitatea romana, cat si in cea maghiara. Intelectuali romani, care pana acum se pronuntau pentru acoperirea gropii, cer conservarea gropilor prin acoperirea cu o cupola de sticla, asa cum dorea si fostul ministru PSD al Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu.

Pe de alta parte, intelectualii radicali maghiari au cerut demisia lui Attila Laszlo din functia de presedinte al UDMR din cauza esecului acoperirii gropilor.

Astuparea ruinelor din centrul orasului a fost, de altfel, unul dintre punctele campaniei electorale a Uniunii si una dintre conditiile impuse de liderii maghiarilor in vara anului trecut, atunci cand au decis sa intrerupa colaborarea cu PSD din Consiliul Local si din cel Judetean si sa se alieze cu Alianta „D.A.”.