Guinness Book – 52 de ani de recorduri mondiale

Publicata pentru prima data in august 1955, Cartea Recordurilor „Guinness” ramane una dintre lucrarile de referinta ale lumii ce contine o colectie de recorduri mondiale, recunoscute pe plan international, precum mari realizari umane sau fenomene naturale extreme.

Cartea in sine detine un record mondial. Timp de 52 de ani, catalogul a doborit orice recorduri in privinta tirajului, exceptie facand Biblia. Desi Guinness World Records nu ofera decat un certificat de omologare a titlului celor care doboara un record, editura primeste anual peste 65.000 de cereri de inscriere, iar lupta dintre cei care doresc sa depaseasca un record mondial este crancena.

Editia din 2008 a enciclopediei se anunta a fi spectaculoasa, mai ales ca in paginile ei putem citi despre presedintele Traian Basescu, declarat de reprezentantii Guinness ca fiind presedintele care a raspuns cel mai rapid unei solicitari venite din partea unui cetatean.

De asemenea, cititorii vor afla ca cel mai inalt om din lume, ucrainianul Leonid Stadnik, masoara 2,57 metri, iar cel mai gras om de pe Terra, mexicanul Manuel Uribe, cantareste 560 de kilograme.

Istoria celei mai bine vandute carti

[c:1:s]Pe data de 10 noiembrie 1951, Sir Hugh Beaver, administrator la beraria Guinness, a fost invitat la o petrecere organizata la Castlebridge House, de pe raul Slaney, din Irlanda.

Implicat intr-o discutie contradictorie despre cea mai rapida pasare din Europa, Beaver a realizat ca astfel de raspunsuri sunt imposibil de confirmat, in conditiile in care nu exista nici o carte de referinta care sa ofere astfel de argumente.

Gandindu-se la numeroasele intrebari de acest gen, dezbatute seara de seara in cele peste 80 de mii de puburi din Marea Britanie si Irlanda, Beaver a realizat ca o astfel de enciclopedie, care ar lamuri controversele despre recorduri, ar deveni foarte populara in intreaga lume.

Ideea lui Beaver a devenit realitate atunci cand un angajat al Berariei Guinness, Christopher Chataway, i-a recomandat acestuia pe fratii Norris si Ross McWhirter, colegi de facultate, ce conduceau o agentie de “constatare a faptelor” din Londra.

Fratii au fost delegati sa redacteze ceea ce, in august 1955, a devenit Cartea Recordurilor Guinness. Prima editie, alcatuita din 198 de pagini, a avut un succes nebun, motiv pentru care editorii au hotarit tiparirea ei in fiecare an.

Initial, distribuirea enciclopediei se dorea a fi gratuita, insa succesul sau a transformat-o intr-o afacere profitabila. In anul 1956 , cartea Recordurilor a fost lansata si in Statele Unite unde au fost vandute peste 70 de mii de copii.

Catalogul a continuat sa fie un best-seller mondial, iar fiecare editie respecta acelasi tipar al unei retrospective anuale , publicata in lunile de toama pentru a coincide cu vanzarile din preajma Craciunului.

Gemenii McWhirter au continuat sa publice cartea timp de 20 de ani, pana cand unul dintre frati, Ross, a fost asasinat de IRA (Armata Republicana Irlandeza). Ambii frati aveau o memorie enciclopedica, fapt dovedit in show-ul TV „Vanatorii de Recorduri”, bazat pe carte, unde Norris si Ross ofereau raspunsuri pe loc la intrebarile publicului.

Romanii in Guinness Book

Cu toate ca in prezent tara noastra nu figureaza cu prea multe recorduri, romanii au inceput sa prinda gustul performantei si se inghesuie sa prinda un loc in catastif.

Cel mai recent succes inregistrat in Cartea Recordurilor este cel al sportivilor sibieni care au jucat baschet incontinuu, timp de peste trei zile. Succesul sibienilor a fost dedicat fostului jucator de baschet Elemer Tordai, care a decedat in urma cu o luna.

Recordul de 72 de ore de baschet neintrerupt fusese stabilit in urma cu doua saptamani de Holy Trinity Secondary School, un grup de sportivi britanici.

Nadia Comaneci/ AP

Un alt sportiv roman care a intrat in Cartea Recordurilor este si Nadia Comaneci. Academia Recordurilor Mondiale a omologat performanta obtinuta de legenda gimnasticii romanesti la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, cand Nadia a obtinut sapte note de 10. Din 1976, nicio gimnasta si niciun gimnast nu a mai obtinut nota 10 la vreo editie a jocurilor olimpice.

Si presedintele Traian Basescu si-a facut loc in vasta enciclopedie. El a fost omologat de reprezentantii Guinness ca fiind presedintele care a raspuns cel mai rapid unei solicitari venite din partea unui cetatean.

Basescu a raspuns in mai putin de doua ore, pe 18 aprilie, unei solicitari pentru acordarea medaliei „Steaua Romaniei” profesorului Liviu Librescu, ucis in masacrul de la Universitatea Virginia Tech. Presedintele a prezentat familiei Librescu medalia „Steaua Romaniei”, ca recunoastere a curajului sau si a contributiei sale la dezvoltarea Stiintei.

Printre romanii care „poposesc” in faimoasa enciclopedie se mai numara Iolanda Balas, inscrisa pentru performanta obtinerii a 142 de victorii consecutive, Mihaela Melinte, pentru cea mai lunga aruncare a ciocanului, si Lia Manoliu, pentru longevitate olimpica.

De asemenea, nu pot fi uitati nici Ghita Muresan, cel mai inalt jucator din NBA si nici Helmuth Duckadam, omologat pentru ca a aparat consecutiv patru penalty-uri in finala Cupei Campionilor Europeni din 1986.