Guvernul urmează să aprobe o măsură de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii contabilităţii 82/1991, prin care vizează introducerea unei măsuri de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit, scrie Agerpres.

„Luând în considerare şi modalitatea de implementare a măsurilor privitoare la nededucerea cheltuielilor de către unele state membre, şi în acest context pentru menţinerea competitivităţii fiscale a contribuabililor români, se propune menţinerea nedeductibilităţii la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

De asemenea, potrivit documentului, se propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacţiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura se aplică „pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic”.

„În acest context, potrivit punctului 4 al titlului I din HG 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin tranzacţie fără scop economic se înţelege orice tranzacţie/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri şi care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situaţie fiscală mai favorabilă”, se precizează în nota de fundamentare.

Cât priveşte reglementările contabile avute în vedere prin proiectul de OUG se propune, printre altele: „completarea prevederilor legii contabilităţii sub aspectul ariei de aplicabilitate a acesteia, prin menţionarea expresă a persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum şi a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România; reformularea prevederilor cu privire la entităţile pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR, în condiţiile în care există unele categorii de entităţi care nu sunt prevăzute expres de legea contabilităţii”.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta ocolitoare Giurgiu”, judeţul Giurgiu.

În aceeaşi reuniune urmează să fie aprobat şi un memorandum având ca temă încheierea unui Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran, prin schimb de note verbale, privind modificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran cu privire la eliminarea obligativităţii vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, semnat la Bucureşti, la 9 noiembrie 2016.

Nu în ultimul rând, se va lua act de Carta Albă a Apărării 2021, document care materializează viziunea Guvernului privind „asigurarea contribuţiei Forţelor Armate la îndeplinirea obiectivelor naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României, definite prin Strategia Naţională de Apărare a ţării 2020-2024”.

„Obiectivele politicii de apărare au fost fundamentate pe acordul politic naţional privind alocarea de către Guvern a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, până în anul 2026, precum şi pe cei trei piloni de securitate externă: apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatul strategic cu SUA. Documentul pune accentul pe noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative de la precedenta ediţie, cum ar fi: apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare, etc. Totodată, înglobează şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuţiei Forţelor Armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false „, se mai spune în Cartea Albă a Apărării.