Harta mall-urilor si centrelor comerciale din Bucuresti. Impactul asupra orasului

Fosta fabrica Electoaparataj va fi transformata intr-un mall, un Kaufland si o parcare de 6 etaje. Proiectul a fost avizat miercuri de Comisia Tehnica de urbanism de pe langa Primaria Capitalei. In Bucuresti mai sunt inca 33 de mall-uri si centre comerciale. Vezi in articol harta centrelor comerciale din Bucuresti, dar si opinia specialistilor despre impactul lor asupra orasului si o comparatie cu strategia de dezvoltare comerciala a Vienei.

Harta centrelor comerciale din Bucuresti

Foto: Oro Design

Terenul pe care se dezvolta acest complex are circa 7 hectare. Mall-ul va avea doua etaje, parter si 3 nivele de parcare in subteran. In total, intregul complex va avea circa 70.000 de mp de parcare. “Prin Planul Urbanistic Zonal am propus mai multe strazi care sa irige zona, astfel incat sa nu fie problem de trafic. Dorim sa amenajam mai multe spatii publice pentru ca sit-ul sa nu fie izolat sis a atraga oamenii. De asemenea, cerinta investitorilor a fost sa avem mai multe locuri de parcare decat prevede normativul romanesc. Este in interesul nostru ca totul sa functioneze pentru ca altfel nu va veni lumea”, ne-a declarat Oana Radulescu, arhitecta care face proiectul.

In perioada 2008-2010, Primaria Capitalei a avizat inca patru mall-uri: Dambovita Center (in locul Casei Radio), Colloseum Mall (pe Soseaua Chitilei), Mall-ul de la Palatul Stirbey (pe Calea Victoriei) si un altul pe Soseaua Colentina, la iesirea spre Drumul National E 85.

Ce impact au mall-urile asupra orasului?

Mario Kuibus, arhitect roman care a proiectat zece ani la Viena: “In principiu, mall-uril sunt o chestiune de politica urbana. In Viena, amplasarea lor este permisa la o distanta foarte clara fata de centru, in afara inelului median. Pe la jumatatea anilor 90, au investit foarte mult in strada Mariahilfer Strasse, care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. Pana Primaria sa o reamenajeze, si sa o transforme intr-un spatiu public de foarte buna factura, aceasta strada era plina de chinezarii si un fel de magazine universale. Practic, ea a devenit un mall in aer liber si a redefinit viata sociala a orasului. Politica acestui oras este sa incurajeze comertul stradal(la parterul cladirilor) in centru. Mall-urile sunt la marginea orasului. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar doua magazine mai mari, foste magazine universale, care au fost transformate. Sunt totusi niste magazine de dimensiuni reduse. Nu vii la ele cu masina, ca la mall, ci pe jos. In Bucuresti, arterele comerciale traditionale din Centrul Istoric atat din cauza accesibilitatii dar si fiindca au fost trasformate in terase. Calea Victoriei este un loc mort. In Capitala sunt prea multe mall-uri, iar unele sunt foarte aproape de centru, ceea ce nu este bine. La noi inca nu s-a constientizat inca faptul ca mall-urile omoara comertul stradal”.

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei: “Daca sunt multe mall-uri in Bucuresti, asta stabileste piata. Noi nu putem interzice sa se faca mall-uri, nu avem parghiile legale. Sigur, orasul ar putea sa aiba o strategie din acest punct de vedere. Mall-ul omoara comertul din zonele istorice si nu ofera foarte multe avantaje”.

Sorin Gabrea, presedintele Comisiei de Urbanism: “Sunt doua categorii de mall-uri: unul este cel de la periferie, cu foarte multe spatii comerciale, parcari mari, infrastructura foarte bine dezvoltata si hypermarket-urile care, pana la aparitia mall-urilor in anii 70, erau locomotive care duceau dupa ele magazinele mai mici. Dupa anii 80 au aparut si mall-urile care aveau pe langa component comerciala si o component de distractie, ca sa-si atraga clientii. Apoi, au aparut mall-urile cu multiplex. Acum, componenta de distractie din mall-uri, o depaseste pe cea comerciala. Am vazut un mall, langa Madrid, unde erau piscine, sali de sport, o partie de ski si chiar o pista de carting. La noi doar AFI se apropie de mall-urile de categoria asta. Pe langa componenta comerciala, mall-urile au un rol import de spatiu public, de coeziune sociala. Acolo se petrec lansari de carte, spectacole, parade de moda. Plimbati-va pe Calea Victoriei si o sa vedeti ca abia mai sunt oameni. Toate mall-urile au absorbot oamenii. Acolo au lumina, este cald, pot face cumparaturi, pot bea o cafea, manca. Reprezinta un loc de intalnire si de promenada. Fiindca la mall totul se intampla inauntru, investitorii ignora aspectul exterior si toate arata ca niste cutii. Lupta este sa ii obligam sa le faca mai bine, sa aiba spatii publice si la exterior. In rest, mall-urile ofera foarte multe avantaje orasului, mai ales cele construite pe locul fostelor industrii, in cartierele dormitor. Este un loc civilizat si supravegheat unde oamenii se pot duce, se reduce mobilitatea pentru ca nu mai traverseaza orasul ca sa ajunga intr-un loc unde isi pot petrece timpul liber, ci raman aproape de casa”.