INTERVIU Peter Bishop, arhitectul-sef al Londrei: "In Bucuresti am vazut una sau doua cladiri bune, dar si foarte multe cladiri care nu spun nimic"

Peter Bishop este din 2008 directorul Agentiei de Dezvoltare a Londrei (LDA), echivalentul functiei de arhitect-sef in administratia romaneasca. Din 2006 pana in 2008 a fost seful sectiei de Design din LDA. De-a lungul timpului a fost implicat in proiecte importante, precum dezvoltarea zonei Canary Wharf si Campusul BBC. Care este solutia cea mai potrivita pentru rezolvarea problemelor de trafic? Cum sunt protejate monumentele istorice la Londra? Care este politica de mediu a Londrei? Ce se intampla cu pasaje precum Podul Basarab in lumea civilizata? Peter Bishop va raspunde la toate aceste intrebari.

CI: Care sunt atributiile arhitectului-sef din Londra?

PB: Sunt responsabil pentru dezvoltarea terenurilor care apartin primariei, politici de mediu, politici urbane, regenerare urbana si design arhitectural.

Functia mea este sa lucrez in interiorul acestui sistem pentru a face din Londra un loc mai bun. Punem accent pe zonele sarace ale orasului si incercam sa schimbam climatul general prin dezvoltarea unor functiuni care sa ridice nivelul locului (nr. daca intr-o zona periferica construiesti o institutie publica, un centru cultural, etc, se produc anumite schimbari benefice).

Avem mai multe strategii: dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a spatiilor publice, imbunatatirea aspectului orasului, a drumurilor, imbunatatirea conditiilor din locuintele sociale, reducerea emisiilor de CO2.

CI: Cine face regulametele urbane?

PB: Primaria. Aceste regulamente sunt revizuite la un interval de 5 si 6 ani.

In momentul in care construiesti drumuri, cresti volumul de trafic. Un studiu recent arata ca neconstruind aceste drumuri, 60% la suta din trafic dispare

Peter Bishop

CI: Ce ati facut cu fostele zone industriale din oras?

PB: Agentia de Dezvoltare a Londrei are in proprietate terenuri in valoare de circa 600 miliarde de euro, printre care si foste zone industriale. Dorim sa implicam dezvoltatori privati pentru dezvoltarea de locuinte si alte noi proiecte de dezvoltare. Profitul obtinut il investim pentru a cumpara noi terenuri. Ca si architect, m-am ocupat de bucati din aceste proiecte de regenerare urbana, in special in Estul Londrei. Am restrucurat zona si am adaptat-o la noile cerinte. Unde am putut pastra cladirile, le-am pastrat. Unde nu, le-am demolat.

CI: In Bucuresti municipalitatea are in plan sa construiasca mai multe drumuri si pasaje in centrul orasului. Sunt arterele noi o solutie pentru rezolvarea problemelor de trafic?

PB: In momentul in care construiesti drumuri, cresti volumul de trafic. Un studiu recent arata ca neconstruind aceste drumuri, 60% la suta din trafic dispare. Bucurestiul are mari probleme de trafic. Aceasta problema poate fi rezolvata prin dezvoltarea transportului in comun si prin politici urbane care sa stimuleze dezvoltarea unor noduri intermodale (de exemplu, gari unde ai acces la mai multe mijloace de transport – n.red.) combinate cu parcari. Astfel, o persoana vine cu masina pana la cea mai apropiata statie, parcheaza si merge mai departe cu trenul, spre exemplu. Pe langa decongestionarea traficului, unul dintre beneficiile acestor noduri este ca genereaza venituri pentru oras prin plata parcarii.

CI: Cum gestionati problema traficului la Londra?

PB: Nu este parte din responsabilitatea mea traficul londonez, dar politica urbana londoneza a condus la dezvoltarea celei mai mari retele de autobuze din lume, dezvoltarea metroului, a trenului usor catre Estul Londrei si, recent, dezvoltarea unei statii majore de cale ferata intraurbana.

In ultimii 20 de ani una dintre masurile cele mai importante a fost limitarea accesului masinilor in oras prin realizarea unor benzi unice pentru autobuze si taxiuri.

In Londra vrem sa reducem traficul la suprafata si sa amenajam strazi pietonale

Peter Bishop

CI: La Londra se mai construiesc pasaje supraterane asemeni Pasajului Basarab? Ce faceti cu pasajele supraterane existante?

PB: Noi avem in plan demolarea unor astfel de pasaje. Acum doi ani am terminat proiectul pentru demolarea unui urias pasaj din Estul Londrei si l-am transformat intr-o strada cu doua sensuri, iar restul terenului l-am transformat intr-un parc. Acum lucram la un proiect pentru pasaj subteran prin centrul Londrei. Scopul este sa reducem traficul la suprafata si sa amenajam strazi pietonale. Mai sunt si alte proiecte unde dorim sa demolam acest tip de infrastructura care rupe orasul in bucati si ingreuneaza comunicarea intre acele parti ale orasului.

CI: Primaria Londoneza poate impune anumite restrictii in ceea ce priveste constructiile noi?

PB: Incercam sa incheiem parteneriate public-private, dar si sa contribuim la dezvoltarea unei viziuni comune intre partile implicate. Rolul nostru este sa negociem cu dezvoltatorii deoarece, luate individual, dezvoltarile lor pot sa nu le aduca nici lor avantaje si nici orasului.

CI: Cum protejati monumentele si zonele protejate de presiunea imobiliara?

PB: Exista un regulament pentru protejarea cladirilor istorice. De asemenea, am identificat anumite parti ale orasului si le-am oferit statutul de zone protejate. Aceste zone au calitati arhitecturale sau istorice relevante, iar interventiile sunt limitate.

CI: Daca cineva are o cladire monument si vrea sa o demoleze ca sa construiasca altceva in loc, este posibil?

PB: Cladirile clasate monument nu se pot demola deoarece este nevoie de autorizatie, care nu se obtine. Daca demolezi fara autorizatie este penal. Asta implica amenzi foarte mari si chiar inchisoare.

CI: Ce se intampla daca isi lasa casa in paragina?

PB: Daca esti proprietarul unei cladiri monument, ai obligatia sa o mentii in bune conditii. In conditii extreme, Primaria ia cladirea, o repara si apoi te pune sa platesti reparatiile. Nu este un caz foarte des intalnit, insa este posibil. De asemenea, autoritatea locala cumpara casa, deoarece se considera ca prin neingrijirea ei vecinatatile sunt afectate.

CI: Care sunt avantajele proprietarilor de monumente?

PB: Proprietarii de cladiri monument pot primi inapoi contravaloarea TVA-ului aferent sumei cheltuita pentru reparatii. Insa aceasta lege este un pic ciudata. Primesti acesti bani doar daca faci anumite modificari functionale, nu si daca o restaurezi.

CI: In Romania, sint dese cazurile in care proprietarii nu intretin fatadele cladirilor. Cum ii obliga primaria londoneza pe proprietarii imobilelor sa isi intretina fatadele?

PB: Nu obligam proprietarii sa faca asta. Uneori o fac, alteori nu. Dar este in interesul lor sa o faca pentru ca altfel scade valoarea imobilului. Ca sa ii incurajam, le oferim niste granturi. Primaria intervine doar atunci cand cladirea devine pericol public.

CI: Cum protejati spatiile verzi de presiunea imobiliara? Ce pateste un proprietar care defriseaza ilegal o suprafata inverzita?

PB: Avem o regula foarte clara! Nu poti construi pe niciun fel de spatiu verde. Prin spatiu verde nu se intelege numai parcuri, ci orice forma de spatiu plantat. Daca vrei sa construiesti, trebuie sa obtii autorizatie si nimeni nu iti va da o autorizatie de construire pe un spatiu verde. Daca construiesti fara autorizatie, imobilul va fi demolat.

CI: Parlamentul Romaniei vrea sa elimine din Legea spatiilor verzi interdictia de a construi pe verde. Cum comentati?

PB: In nici un caz sa nu faceti asta. Pentru ca spatiile verzi sunt si asa foarte putine. Municipalitatea ar trebui sa aiba o politica foarte puternica de protectie a spatiilor verzi.

CI: In ultimii ani ati vizitat in mai multe randuri Bucurestiul. Ce parere v-ati facut despre dezvoltarea urbanistica a orasului? Ce parere aveti despre calitatea arhitecturala si urbanistica a constructiilor noi din Bucuresti?

PB: Am vazut una sau doua cladiri bune, dar am vazut si foarte multe cladiri care nu spun nimic, iar orasul ar trebui sa faca mai multe in directia asta.

Spatiile publice reprezinta locul unde orasul respira, unde oamenii se intalnesc

Peter Bishop

CI: Londra are o traditie in a organiza concursuri pentru amenajarea spatiilor publice. Cum incurajati aceasta practica?

PB: Consideram ca este o idee foarte buna, deoarece spatiile publice reprezinta locul unde orasul respira, unde oamenii se intalnesc. Trebuie sa fie foarte bine proiectate si de aceea organizam competitii ca sa castige cei mai buni dintre cei mai buni.

CI: Populatia, vecinii sunt consultati cand in cartierul lor se intentioneaza sa se ridice o cladire noua? Cum se desfasoara consultarea populatiei? Cat de importanta este parerea vecinilor?

PB: Este de datoria noastra sa consultam populatia si sa ascultam propunerile lor. Uneori insa, se abuzeaza de acest drept pentru a impiedica anumite dezvoltari.

Peter Bishop a venit la Bucuresti, la invitatia Asociatiei Spatiu Urban Bucuresti, la un workshop despre strategia pentru Centrul Bucurestiului.​