Interzicerea RT și Sputnik în UE naște neclarități: Difuzarea de conținut de către orice site ori media ar putea fi sancționată, crede șeful DNSC / 22 de site-uri sunt deja blocate în România

​Russia Today și Sputnik, considerate principalele instrumente de propagandă rusă în afara țării, au fost interzise în data de 1 martie de către Consiliul UE în toate statele membre. Interdicția are implicații adânci și greu de aplicat, deoarece vizează furnizorii de internet, de aplicații, social media și orice platformă care transmite conținutul celor două canale rusești, inclusiv media online.

Consiliul Uniunii Europene a decis în data de 1 martie 2022 să interzică difuzarea mai multor canale mass-media aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse, ca reacție la agresiunea militară împotriva Ucrainei, pe motiv că acestea ar fi esențiale în promovarea acestei agresiuni.

Interdicția a fost stipulată de Consiliul European în Regulamentul 350 și în Decizia 351 din 1 martie 2022.

Cum a motivat Consiliul UE interzicerea RT și Sputnik: Respectivele canale promovează agresiunea și destabilizează țările învecinate

Consiliul UE susține că „Federația Rusă s-a angajat într-o campanie internațională sistematică de manipulare și de denaturare a faptelor prin intermediul mass-mediei pentru a-și consolida strategia de destabilizare a țărilor cu care se învecinează și a Uniunii și a statelor sale membre.”

• „Respectivele acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor canale mass-media aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse.
• Respectivele canale mass-media sunt absolut esențiale pentru promovarea și sprijinirea agresiunii îndreptate împotriva Ucrainei și pentru destabilizarea țărilor învecinate cu aceasta.
• Având în vedere gravitatea situației, și ca reacție la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, este necesar, în concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale, în special cu dreptul la libertatea de exprimare și de informare astfel cum este recunoscut la articolul 11 din aceasta, să se introducă măsuri restrictive suplimentare pentru a suspenda de urgență activitățile de difuzare ale unor astfel de canale mass-media în Uniune sau direcționate către Uniune.
• Respectivele măsuri ar trebui să fie menținute până când agresiunea împotriva Ucrainei va înceta și până când Federația Rusă și canalele sale mass-media asociate vor înceta să desfășoare acțiuni de propagandă împotriva Uniunii și a statelor sale membre.”, susține Consiliul UE.

Ce canale vor fi interzise în UE și prin ce mecanisme

Decizia de interzicere este următoarea:

• „Se interzice operatorilor difuzarea sau permiterea, facilitarea sau contribuirea în alt mod la difuzarea oricărui conținut de către persoanele juridice, entitățile sau organismele enumerate în anexa IX, inclusiv prin transmisie sau distribuție prin orice fel de mijloace, cum ar fi cablu, satelit, IP-TV, furnizori de servicii internet, platforme sau aplicații de partajare a materialelor video pe internet, indiferent dacă sunt noi sau preinstalate.”

Entitățile al căror conținut nu trebuie difuzat mai departe sunt:

• RT – Russia Today în limba engleză
• RT – Russia Today Regatul Unit
• RT – Russia Today Germania
• RT – Russia Today Franța
• RT – Russia Today în limba spaniolă
• Sputnik

Regulamentul și Decizia Consiliului UE au fost publicate în Jurnalul Uniunii Europene în data de 2 martie 2022 și sunt în vigoare, astfel că toate statele membre trebuia să ia măsuri.

De ce nu este simplu de pus în aplicare interzicerea RT și Sputnik – Explicațiile șefului DNSC

Acest lucru nu este chiar simplu, deoarece aria de aplicabilitate a sancțiunii este mare și pot apărea probleme de interpretare a deciziei Consiliului UE.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), autoritatea abilitată în România pe domeniul de securitate cibernetică în domeniul civil, și care a început deja să publice liste cu site-uri de fake-news și fraude ori IP-uri care ar fi utilizate la atacuri malware în contextul invaziei Rusiei din Ucraina, nu știe momentan foarte bine cum ar trebui interpretată această interdicție.

Într-un interviu acordat HotNews.ro în data de 7 martie 2022, când a avut loc atacul cibernetic la Rompetrol, Dan Cîmpean, directorul DNSC a subliniat chiar această problemă.

• „Credem că ar fi foarte util să inițiem o discuție ca să clarificăm obligațiile care decurg din decizia 351 din 1 martie 2022 a Consiliului UE ca să înțelegem mai bine care sunt implicațiile și cine și ce ar trebui să facă și pe ce mecanism, pentru că sunt implicați organizații de media, furnizori de servicii, autorități de reglementare.”, a declarat Dan Cîmpean, directorul DNSC

Un site media ar putea fi vizat de sancțiunile Consiliului UE? Și dacă da, cum?

• „Din punctul meu de vedere un site media s-ar încadra la categoria platforme sau aplicații de partajare. Cred că ar fi bine să organizăm o întâlnire în format virtual. Intenționăm să lansăm o solicitare deschisă. E o decizie a Consiliului UE care e publicată în Jurnalul UE si trebuie aplicată imediat.”, a spus Dan Cîmpean.

Ce nu ar avea voie să facă o publicație media online potrivit acestei decizii?

„Interpretarea mea ar fi preluarea conținutului de pe site-urile Russia Today sau Sputnik. Din punct de vedere tehnic este complicat deoarece nu este vorba doar de site-urile web, ci și de aplicațiile mobile – de Android, iOS, Harmony OS – de paginile social media care preiau feed-uri și conținut video și de orice fel de la aceste organizații. Este complex din punct de vedere tehnic și tocmai de aceea trebuie discutat.”, a spus Dan Cîmpean.

Concret, ce nu ar avea voie să preia o publicație media?

• „Concret o publicație media online cred că nu ar trebui să preia în primul rând imagini și conținut video, care este cel mai bogat cel mai mare impact. Apoi consider că doar a menționa platforma respectivă nu ridică o problemă, dar preluarea de conținut într-un format sau altul este foarte sensibilă din prisma acestei decizii. Dar aceste lucruri trebuie clarificate.
• Cred că cel mai bine ar fi să avem o discuție în primul rând cu actorii principali media la nivel național care trebuie să conștientizeze că a apărut o obligație și de văzut cum trebuie implementată și cu autoritățile de reglementare.”, a spus acesta.

La nivel DNSC dvoastră vă este clar ce cere această această decizie? Ați discutat cu alte state UE cum se implementează?

• „La acest moment ne consultăm cu alte instiuții echivalente cu noi din UE. Sincer este ceva nou pentru toți. Sunt foarte multe țări care încă nu au o abordare foarte clară, au discuții în derulare, dar foarte important, ei au început deja aceste discuții încă din ziua în care s-a dat decizia UE. Și noi va trebui să lansăm foarte rapid aceste discuții.
• În momentul în care o să avem detalii concrete despre abordarea pe care țara A sau B au luat-o și interpretarea dată la nivel național în corelare cu ecosistemele proprii, le vom disemina imediat pentru a ne inspira, dar pe de altă parte cred că ar trebui să facem propriul exercițiu național, pentru că avem propriile legi și specific național.
• Intenționăm să chemăm la discuții atât autorități ale statului, cât și actori din domeniul media și furnizori de internet pentru că toți suntem vizați de decizia Consiliului UE pentru a avea claritate și a nu avea zone gri legate de ce responsabilitate are fiecare parte.”, a spus șeful DNSC.

Care ar fi urmările în cazul în care o publicație ar reda conținut Russia Today?

„La acest moment nu știu detaliile din cealaltă decizie, Decizia 512 din 2014 a Consiliului UE, de acum 6 ani, dar din câte observ nu sunt trecute în mod explicit sancțiuni, penalizări ori alte elemente punitive. Noi avem atribuții doar pe domeniul de securitate cibernetică. În cazul acesta autoritățile care au emis această decizie sunt șefii de state din UE.”, a declarat acesta.

Dumnevoastră ca șef al DNSC vă simțiti responsabil, ar trebui să luați măsuri imediate potrivit acestei decizii?

• „Eu cred că fiecare stat membru UE, în special în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, fiecare stat membru are responsabilități în a implementa această decizie. Cum se face, prin instituții abilitate, prin actorii privați, publici, menționați de decizie – este o responsabilitate comună și tocmai de aceea trebuie clarificat.
• Noi avem atribuții pe domeniul de securitate cibernetică în domeniul civil, management al rsicurilor. Putem să ne uităm la aspectele tehnice care implică riscuri complexe de securitate cibernetică, vulnerabilități, amenințări, atacuri cibernetice etc. Mai departe noi notificăm furnizorii de internet și ANCOM.”, a mai spus directorul DNSC.

22 de site-uri online sunt blocate deja în România ca urmare a deciziei UE de a interzice conținutul RT și Sputnik

Legat de atribuțiile DNSC, amintim că această autoritate a început de ceva timp să publice o listă cu site-uri fake news și fraude, precum și IP-uri care ar fi utilizate la atacuri malware.

Dan Cîmpean susține că DNSC nu este implicat și nici nu desfășoară activități de analiză de conținut redacțional sau de altă natură, ale unor publicații online sau ale unor site-uri active în România. Potrivit acestuia, DNSC are atribuții pe domeniul de securitate cibernetică în domeniul civil, gestionând un volum imens de notificări și alerte de risc informatic pe care trebuie să le verifice.

După aceste analize, DNSC emite alerte ori recomandări către furnizori ori ANCOM pentru luarea măsurilor legale de blocare a traficului către și înspre aceste surse.

Așa cum HotNews.ro a semnalat anterior în cazul altor site-uri blocate, DNSC a trimis o notificare către ANCOM cu listele de site-uri fake news și IP-uri cu malware, cu rugămintea de a dispune măsurile tehnice pentru blocarea accesului la internet către acestea.

La rândul său, ANCOM a trimis adresa către furnizori cu solicitarea de a efectua de îndată operațiunile tehnice cerute de DNSC, fără a fi menționată nici baza legală pentru această solicitare și nici motivele precise.

Este de notorietate scandalul iscat după blocarea accesului la site-ul Aktual24.ro, după ce acest site a fost adăugat de DNSC pe lista site-urilor de fake news și fraude online.

De menționat că dacă la început s-a vorbit de site-uri de propagandă rusă, iar în dreptul site-urilor propuse pentru a fi blocate se regăsea doar informații generale de genul ‘fake news’ ori ‘fraude & fake news’, acum, cea mai recentă ‘listă neagră’ publicată de DNSC, din 11 martie 2022 cuprinde 39 de site-uri care ar avea probleme, dintre care în cazul a 22 dintre aceste este trecut faptul că sunt asociate sancțiunilor dispuse prin decizia 351 din 1 martie 2022 a Consiliului UE.

Cele mai multe dintre aceste site-uri web sunt asociate cu adrese IP din Rusia, dar sunt și câteva IP-uri din SUA ori Austria.

Deși în lista de mai sus ele sunt menționate ca încă active, cel puțin din anumite rețele de comunicații din România aceste site-uri de internet nu mai pot fi accesate la acest moment, semn că furnizorii de internet au luat măsura de a bloca accesul către aceste site-uri.

VEZI AICI LISTA CU SITE-URI FAKE NEWS DIN 11 MARTIE 2022

O scrisoare pierdută: Ce explicații a transmis un oficial din Comisia Europeană către Google pe tema interzicerii RT și Sputnik

Lucrurile nu sunt ușor de interpretat nici la nivel european. Recent pe internet a fost publicată o adresă informală din partea unui reprezentant al Comisiei Europene cu explicații către Google și alte platforme social media referitoare la cum ar trebui interzis conținutul RT și Sputnik, în contextul deciziei 351 din 1 martie 2022 a Consiliului UE.

Documentul a fost publicat pe contul său de Twitter de către Daphne Keller, director reglementare plaforme în cadrul Stanford Cyber Policy Center. Până în 2015, Daphne Keller a fost Associate General Counsel în cadrul Google.

• ADRESA INFORMALĂ A COMISIEI EUROPENE CĂTRE GOOGLE

Adresa conține și o parte referitoare la cum ar trebui să interpreteze mass-media decizia Consiliului UE:

• „În cazul în care un canal mass-media, altul decât Russia Today și Sputnik, informează despre actualul Regulament (n.a decizia 351/2022 a Consiliului UE), poate furniza, printre altele, conținutul și, în acest sens, se poate referi la anumite bucăți de știri, pentru a ilustra tipul de informații oferite de cele două canale rusești, pentru a-și informa cititorii/spectatorii în mod obiectiv și complet. (..)
• Pe de altă parte, dacă un alt canal media pretinde că-și informează cititorii/spectatorii, dar în realitate comportamentul său vizează difuzarea conținutului Russia Today sau Sputink către public sau asta are acest efect, va încălca interdicția prevăzută de regulament.”, se arată în adresa citată.

Juristul Bogdan Manolea: Modalitatea de interzicere extrem de largă a deciziei Consiliului UE permite abuzul / RT contestă interdicția la Curtea Europeană de Justiție

Contactat de HotNews.ro în legătură cu acest subiect, juristul Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), a atenționat asupra unor posibile abuzuri.

• „Din punctul ApTI de vedere, interzicerea în acest mod este discutabilă și poate stabili un precedent negativ, nu doar pentru UE, din multiple motive.
• Astfel, deși este în prerogativele legale ale Consiliului, modalitatea de interzicere extrem de largă permite abuzul și face un deserviciu protecției drepturilor fundamentale, nu doar în UE, dar și în Rusia.
• De altfel CJUE (n.a Curtea Europeană de Justiție) se va pronunta pe acest caz, unul dintre subiecții deciziei – Russia Today – contestand la Curte această decizie.”, a declarat Bogdan Manolea.

Într-adevăr, Russia Today Franța a atacat deja în data de 8 martie 2022 la Curtea Europeană de Justiție restricțiile impuse de Consiliul UE.

• Vezi aici dosarul care se va judeca la CJUE.