Iordache: Protocoalele au produs probe nelegale. Cetățenii trebuie să aibă posibilitatea revizuirii / USR: Ați găsit o chichiță să redeschideți dosarele politicienilor / PNL: Camera Deputaților nu poate pronunța nulitatea probelor

​Deputatul PSD Florin Iordache a declarat marți că protocoalele între SRI și alte instituții, ca urmare a OUG 6/2016 de punere în executare a mandatelor de supraveghere în procese penale, au produs „probe nelegale” și cetățenii afectați „trebuie să aibă posibilitatea revizuirii”.

„Dacă abrogăm numai OUG 6/2016 in integralitate și nu punem nimic în loc, cu ce s-a produs cu efectele din martie 2016 nu facem nimic. Da, noi avem niște texte pe care le punem în loc și spunem foarte clar ce se întâmplă cu efectele, ca și cauze de revizuire. Daca discutăm de nulitatea probelor dăm posbilitatea dosarelor în curs sau dosarelor deja finalizate să fie revizuite. Trebuie luat articol cu articol, noi avem amendamente. De doi ani încoace și până acum această OUG și-a produs efecte si foarte mulți oameni au avut de suferit.

Discutăm numai de probele obtinuțe nelegale, protocoalele din punctul meu de vedere au produs probe nelegale. Cetățenii trebuie să aibă posibilitatea revizuirii,” a afirmat Iordache marți, la comisia juridică, în cadrul dezbaterilor privind OUG 6/2016 pentru care Camera Deputaților trebuie să dea un vot.

Practic, Camera Deputaților trebuie să adopte o lege de respingere sau de adoptare, posibil cu amendamente, a acestei OUG dată în martie 2016.

Citește aici textul OUG 6/2016

Dezbaterea generală pe marginea acestei ordonanțe a fost deschisă de președintele Comisiei Juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea:

„Dacă am abroga OUG 6 riscăm să dispară bucăți din legi care au fost adoptate. Vom vedea dacă soluția este de abrogare sau de aprobare cu amendamente, care eventual sa fie de abrogare a unor prevederi (din legislație – n.r.). Mai trebuie adăugate măsurile care trebuie luate cu privire la efectele OUG produse pe timpul cât a fost în vigoare. V-aș ruga să vă gândiți intâi și intâi la definirea lor. După ce centralizăm aceste efecte vedem dacă există sau este nevoie de niște măsuri, fie de continuare a acestor efecte, fie de stingere.

După cum știți, OUG 6 s-a dat în urma deciziei CCR 51/2016, am avut o perioada în care încălcându-se legea SRI și siguranței naționale pentru că s-au dat niște atribuții care nu existau în aceste legi prin niște acte infralegale, adică prin protocoale.

În Legea siguranței naționale și Legea SRI se repetă cu obstinație termenul „amenințare la adresa siguranței naționale”. S-a încercat un fel de legiferare prin niște protocale care nu pot să înlocuiască legea. Șmecheria este că prin protocoale s-a spus că are competență doar pentru siguranța națională doar că nu se limitează la ce scrie în lege ci au introdus cam toate infracțiunile, printr-un joc de cuvinte. CSAT a dat o hotărâre prin care a declarat corupția factor de risc cu privire la amenințare la siguranța națională. Ceea ce nu e tot cu una cu amenințare la siguranța națională. Să nu se confunde strategia cu acțiunea practică.

Cu privire la probe, fiind probe obținute în mod nelegal, nu pot fi folosite în procesul penal.”

Reprezentanții opoziției au susținut că nu se poate exprima parlamentarii cu privire la legalitatea unor probe.

„Chestiunea protocoalelor trebuie discutată la fiecare dosar in parte, unde sunt argumente valide vor fi acceptate. Avem o OUG din 2016 și o discutăm la mai bine de 2 ani de zile, de ce a stat în sertarele comisiei? Ați gasit această chichiță să redeschideți dosarele, în special ale politicienilor.”

„Ați dus discuția la probe, Camera Deputaților nu poate pronunța nulități și nu poate constata nulități. Este o poziție pe care a susținut-o și prof. dr. Tudorel Toader. Și știu că vă doriți să anulați acum și de îndată toate probele, dar din păcate nu o puteți face” a afirmat deputatul PNL Ioan Cupșa.

Pe de altă parte, deputatul UDMR Marton Arpad a catalogat cele doua ordonanțe 6 și 18 (de punere în acord a codurilor penale cu decizii CCR, din 2016) drept „criminale”.

„Chestiunea este foarte gravă. Ministrul Raluca Prună, noaptea ca hoții, a dat ordonanțele 6 și 18 prin care a readus aceleași competențe, instituții pe care CCR le-a declarat neconstituționale. După care noi trebuie sa facem ceva cu cele două OUG. Au cam fost lăsate nelucrate. Vor fi in contradicție cu legi în vigoare, urmează să fie modificate texte de legi. Ordonanțe criminale le zic eu. Prin abrogarea acestor OUG nu readucem textele normale, dispar aceste modificări dar un punem nimic în locul lor. Trebuie să găsim o procedură pe de o parte de a spune tot în legătură cu acest OUG. Să nu încălcăm principiul bicameralismului, modificăm o virgulă și legea cade,” a declarat Marton Arpad.

Deputatul PSD Alexandru Bălănescu a susținut însă varianta abrogării OUG: „Aceste protocoale sunt nelegale. „Aceste protocoale sunt nelegale. Singura soluție este cea a abrogării și stabilirea unei căi extraordinare de atac prin care cei care se consideră vătămați în drepturile lor, să se adreseze instanței, pentru restabilirea în integru a poziției pe care a avut-o anterior.”

Poziția ministerului Justiției

La dezbatere a fost prezentă, în prima parte, și secretarul de stat Mariana Moț, care a declarat că trebuie analizată posibilitatea unui nou motiv de revizuire a sentinței:

„La o analiză atentă a reglementărilor cuprinse în OUG 6, regăsim texte care nu reflectă considerentele și soluția pronunțată de CCR, apreciem noi, pe de o parte, iar pe de altă parte în acea OUG au fost modificate și alte acte normative care excedează scopul rațiunii pentru care OUG a fost elaborată de către Guvern. Prin urmare, dvs ca și legislativ va trebui să analizați fiecare act normativ modificat prin această OUG și să hotărâți prin votul dvs dacă mențineți vreuna dintre aceste norme juridice sau le abrogați prin efectul respingerii OUG. Va trebui analizat și efectele pe care le poate produce un astfel de act normativ.

Toată lumea știe, cum știu și eu, efectele protocoalelor. Va trebui să analizăm care este soluția, aceea a constatării nulității protocolului, sau, cu consecințele de rigoare, eventual crearea unui cadru legislativ privind instituirea unui alt motiv de revizuire la art.453 din Codul de Procedura Penală (cazurile de revizuire a sentințelor definitive – n.r.)?”