Istoria ninsorilor târzii de primăvară – Când a nins în luna mai la Brașov și când a mai rămas la Predeal zăpadă și în iunie

​Pe 1 mai 1970 la Brașov nu a fost vreme de grătar, ci a nins și s-a depus strat de zăpadă. La fel s-a întâmplat pe 1 aprilie 2020 într-un loc cu climă blândă: Drobeta Turnu Severin. Când vremea se schimbă radical, pot fi zile cu ninsoare în aprilie și la câmpie, iar în articol puteți citi despre momentele extreme din ultimii 60 de ani când a nins în a doua parte a primăverii în diverse locuri din țară, de la Mangalia până la Satu Mare și de la Suceava până la Oravița.

Informația pe scurt

• Anii în care în aprilie a nins în multe locuri din țară au fost 1982, 1984, 1996, 1997 și 2017. Cel mai recent exemplu este din 2020, când pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Drobeta Turnu Severin. Un alt exemplu: pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm de zăpadă la Bârnova, la 10 km de Iași.

• Anul 1996 a fost ieșit din comun fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, șase la Câmpina, trei la București și patru la Bacău. Se poate vorbi de un fel de ”Crăciun de Paște”, fiindcă în ziua de Paște a început să ningă peste tot în țară, iar a treia zi erau 44 cm de zăpadă la Brașov și 16 cm la Sibiu.

• Un episod cu totul ieșit din comun a fost pe 8 mai 1989, când la Joseni s-a depus un strat de 5 cm de zăpadă. Chiar și pentru un pol al frigului a fost ceva cu totul special. Și la Baraolt a fost strat de zăpadă în acea zi. Pe 1 mai 1970 a fost strat de zăpadă la Brașov și Târgu Secuiesc, iar pe 8 mai 2011 a nins la Întorsura Buzăului.

• Ninsori uimitor de târzii s-au produs la 14 mai, în 1980. În unele locuri s-a depus și un firav strat de zăpadă de 2-4 cm, dar nu a durat, maximele fiind pozitive. Tot ce am descris în acest articol reprezintă fenomene extreme. Rar poate fi atât de frig încât stratul de zăpadă să se mențină mai mult de câteva ore într-o zi de mai, la altitudini joase.

• Cel mai târziu strat de zăpadă a apărut la Mangalia pe 30 martie 1969, iar la Constanța, pe 28 martie 2013. Este ceva rar, mai ales că în aceste localități ultimii ani au adus ierni cu mai puțin de zece zile cu strat de zăpadă. Spre exemplu, la Mangalia au fost cinci zile cu zăpadă în 2020, diferență uriașă față de 1981 care a adus 29 de zile cu omăt.

• Numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut mult în ultimul deceniu față de iernile grele din anii 80. Cu atât mai special este când în a doua parte din aprilie se depune strat de zăpadă și temperaturile ajung la nivel de ianuarie. Dar sunt situații rare și temperaturile urcă și la peste 8 – 10 grade la amiază. În unele localități temperaturile au depășit +20 de grade la 2-3 zile de la o ninsoare de aprilie.

• Stratul de zăpadă se menține mai mult în formele concave de relief (văi, depresiuni, crovuri), pentru că acumulările de zăpadă sunt favorizate de scăderea vitezei vântului. În plus, radiația solară este diminuată. La peste 1.000 m alt ninge aproape în fiecare an în aprilie.

• În mod excepțional poate ninge și spre final de primăvară, iar un exemplu extrem vine din Republica Moldova unde a nins pe 20 mai 1952 la Briceni care este polul frigului pe timp de vară în țara vecină. Briceni nu este însă un oraș montan, ci se află la doar 39 m alt, într-o vale largă formată din două râulețe.

Cronologia ninsorilor din a doua parte a primăverii (1962-2020)

1962

Pe 8 iunie a nins la Predeal, iar în ultima zi de aprilie a fulguit la Petroșani

1963

Într-un an celebru pentru iarna extrem de rece, a nins și la final de martie în Dobrogea și la început de aprilie în Caracal. La Iași, stratul de zăpadă a ajuns la 14 cm în aprilie.

1964

La Corugea (Dobrogea) a nins pe 27 aprilie.

1965

Pe 4 mai a nins la Târgu Secuiesc

1967

În zilele de 24 și 25 aprilie a nins și s-a depus strat de zăpadă în mai multe locuri, mai ales în Transilvania, dar și la Câmpina, un loc cu climă foarte blândă. La Bistrița s-a depus strat de zăpadă, a nins și la Dej, dar și la Tg Mureș.

1968

Pe 10 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Arad, dar și la Râmnicu Vâlcea.

1969

În 30 martie s-a depus strat de zăpadă la Mangalia, iar zece zile mai târziu ningea în Dobrogea, dar și la Giurgiu.

1970

Pe 1 mai a nins la Brașov și s-au depus 4 cm de zăpadă. Tot atunci s-a depus strat de zăpadă la Tg Secuiesc.

1971

La jumătatea lui aprilie ningea la Negrești (jud Vaslui)

1973

Pe 17 iunie au fost averse de ninsoare la Predeal

1974

La mijloc de aprilie au fost averse de ninsoare la Hârșova și București. Pe data de 18 s-a depus strat de zăpadă la Blaj.

1976

Fenomen foarte rar atât de târziu în an. Pe 30 aprilie a nins la Cluj, Oravița, Botoșani și Zalău. La Miercurea Ciuc și Rădăuți s-a depus strat de zăpadă.

1980

Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și a nins la Miercurea Ciuc, Bistrița și Joseni. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).

1981

Între 18 și 20 aprilie s-a depus strat de zăpadă în multe locuri: Craiova, Ploiești, Titu, Băilești, Calafat, Slatina. A nins și în jud Bihor, dar și la Moldova Veche. La Calafat grosimea stratului de zăpadă a fost de 3 cm, fapt extraordinar pentru o localitate unde constant se înregistrează printre cele mai ridicate temperaturi din țară. La Ploiești nu doar că a fost strat de zăpadă, dar maxima zilei a fost de numai +2 grade.

1982

La Oradea s-a depus strat de zăpadă pe 27 aprilie, iar o zi mai târziu s-a repetat fenomenul și la Satu Mare și Baia Mare. Pe 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă în două localități din Oltenia: Polovragi și Târgu Logrești. În luna mai, stratul de zăpadă avea 59 cm la stațiunea Păltiniș de lângă Sibiu (1.454 m alt).

1984

Pe 27 și 28 aprilie au fost ninsori extrem de târzii și s-a depus strat de zăpadă la Sibiu, Făgăraș, Drăgășani, Târgoviște, Pitești și Curtea de Argeș. A nins pentru scurt timp și în Banat, Moldova și Crișana, fiind cel mai târziu episod de ninsoare care a cuprins aproape toată țară atât de târziu în primăvară.

Pe 1 mai erau 40 cm de zăpadă la Sinaia (cota 1500).

1985

Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Oravița. A fost doar 1 cm, însă într-un loc unde vremea este extrem de blândă chiar și iarna. Oravița este locul unde au fost +22 C în ianuarie.

Pe 1 mai a fulguit la Timișoara, iar pe 29 aprilie, la Arad.

1987

Pe 9 mai a nins pentru foarte scurt timp la Brașov, Cluj, Petroșani și Voineasa. La Cluj minima a fost de 0,7 C.

1988

Pe 16 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Sebeș, Buzău, Călărași, Bacău, Hârșova și Medgidia, iar la Constanța a nins pentru scurt timp. Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Ocna și a nins la Galați, Rm Sărat și Bârlad.

În locuri precum Constanța, Mangalia, Sulina sau Tulcea sunt ani în care nu se depune deloc strat de zăpadă, astfel că dacă ajunge să ningă acolo în aprilie, chiar este un fapt meteo excepțional.

1989

Zilele de 7 și 8 mai au fost aparte, fiindcă s-a depus strat de zăpadă la Joseni, Baraolt și Zalău. La Făgăraș și Baia Mare a nins pentru scurt timp. La Joseni, stratul de zăpadă a fost de 5 cm pe 8 mai, minima a fost de 0,2 C, dar maxima a ajuns la 8 grade, astfel că zăpada s-a topit repede.

1990

Pe 29 aprilie a fulguit la Târgu Neamț.

1991

Pe 1 iunie încă persista un firav strat de zăpadă la Predeal, 4 cm. Frigul și zăpada sosiseră pe 25 mai, iar pe 27 stratul de zăpadă era de 35 cm. Au fost șapte zile consecutive cu strat de zăpadă la Predeal. Tot în 1991, la Păltiniș (Sibiu) erau 53 cm de zăpadă pe 28 mai și stratul persista până pe 1 iunie (16 cm).

La vârful Omu erau 223 cm de zăpadă pe 2 iunie, stratul topindu-se abia pe 25 iunie, în timp ce pe 17 iunie încă avea peste un metru grosime.

Pe 21 aprilie s-a pus strat de zăpadă la Voineasa.

1992

La Giurgiu s-a depus strat de zăpadă pe 12 aprilie, iar la Băilești, o săptămână mai târziu. Pe 21 aprilie a nins în Moldova (Vaslui, Iași, Focșani, Tecuci). Minima a fost de -0,7 C la Giurgiu, în timp ce doi ani mai târziu minima nopții nu scădea sub +16 C.

1995

Pe 1 aprilie a nins la Sulina (minima a fost de 0,2 grade), iar zece zile mai târziu a fulguit la Urziceni și Titu. La Baia Mare stratul de zăpadă a ajuns la 28 cm la jumătatea lunii.

1996

Anul 1996 a fost ieșit din comun, fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, patru la Câmpina, trei la București și patru la Bacău.

în aprilie 1996 au fost 44 cm la Brașov și tot atunci au fost 33 cm la Câmpina, 16 cm la Sibiu și 21 cm la Bacău. Data de 16 aprilie a adus recorduri pentru cel mai târziu strat de zăpadă în multe locuri: București, Urziceni, Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Bechet, Caracal și Deva. Pe data de 16 a nins și în Crișana.

In 1996 a nins în mare parte a țării pe 15 aprilie, a doua zi de Paște. În București intre 15 și 18 aprilie minima a fost de sub 1 grad, iar pe 25 aprilie temperaturile erau caracteristice verii (26 de grade și 29 de grade două zile mai târziu.

La Sinaia cota 1500 a fost strat de zăpadă toată luna, cu un maxim de 116 cm pe data de 16.

1997

A fost unul dintre anii cu ninsori foarte târzii. Pe data de 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Iași, Bacău, Botoșani, Roman, Cotnari și Piatra Neamț, iar cu o zi înainte a nins destul de consistent și la Vaslui. După jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă la Râmnicu Vâlcea și Dej, la Târgu Mureș (16 cm), dar și în Crișana. Pe 20 aprilie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Dumbrăveni, lângă Sighișoara.

La Sibiu a nins de mai multe ori în aprilie 1997, astfel că stratul de zăpadă a fost de 12 cm pe 8 aprilie, de 15 cm pe 12 aprilie și de 11 cm pe 17 aprilie.

La Stâna de Vale (1.117 m alt) stratul de zăpadă a depășit un metru în prima decadă a lunii aprilie și a atins 117 cm pe 18 aprilie. Stratul de zăpadă s-a topit, însă abia în luna mai (pe 1 mai erau 21 cm).

La Predeal a fost strat de zăpadă consistent toată luna, cu maxim de 126 cm. Media lunară a fost acolo extrem de scăzută: -0,2 C, cu maximă de +12. Cu totul diferită a fost aprilie 2018, cu numai două zile de strat de zăpadă și maximă de +22 C.

În prima zi de mai 1997, erau 35 cm strat de zăpadă la Predeal și în aceeași lună a nins și pe data de 29.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă măsurată la stațiile meteo din țară a fost de 395 cm şi s-a înregistrat în luna aprilie la Bâlea Lac, când s-au produs şi câteva avalanşe de mari proporţii care au rupt stâlpii de înaltă tensiune, au făcut victime umane şi au deteriorat Cabana Paltinul.

2000

Pe 21 martie, la stația meteo Semenic s-a înregistrat o grosime record a stratului de zăpadă (235 cm). Stația se găsește la o altitudine de 1432 m.

2002

Pe 7 aprilie a nins la Adjud

2003

Pe 6 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Timișoara, iar două zile mai târziu la Tulcea, Sf Gheorghe Deltă și Jurilovca. Tot în aprilie au fost foarte scurte episoade de ninsoare la Buzău și Călărași.

2005

Pe 22 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Cluj, Caransebeș (2 cm) și Lugoj. La Sebeș a nins foarte puțin. Maxima zile a fost de numai 4,5 C la Cluj.

2011

Pe 7 mai a nins la Sibiu, minima fiind de +0,7 C. Nu s-a depus însă strat de zăpadă, maxima zilei fiind de +15,2 C. Pe 8 mai s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Întorsura Buzăului.

2013

Pe 28 martie s-a depus strat de zăpadă la Constanța.

2015

Pe 22 aprilie a fulguit la București, dar și la Mangalia.

2017

Perioada 20-22 aprilie a adus temperaturi foarte scăzute și strat de zăpadă în locuri precum Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Pătârlagele, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar colo au fost șase zile consecutive cu strat de zăpadă.

Tot atunci, la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, iar la Întorsura Buzăului 24 cm. Tot atunci a nins mult și în Rep Moldova: pe 21 aprilie: erau 57 cm la Chișinău și zăpada a persistat până la 25 aprilie.

2020

Pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Jiu și la Drobeta Turnu Severin. La Drobeta T S maxima a fost de +4,2 C, în timp ce pe 1 aprilie 2016 fusese +26,3 C.

Surse

Marea majoritate a informațiilor din articol provin din date transmise către HotNews de către Administrația Națională de Meteorologie.

Am utilizat și date din amplul volum Clima României, completate cu date de pe platforme online precum tutiempo.net și infoclimat.fr.

Câteva definiții meteo legate de zăpadă și ninsoare

Ninsoarea = precipitaţie sub formă de cristale de gheaţă, izolate sau unite între ele, care cade dintr-un nor.

Zi cu ninsoare = ziua în care la stația meteorologică s-a observat fenomenul de ninsoare.

Aversa de ninsoare este caracterizată prin începerea şi încetarea aproape bruscă şi prin variaţii de intensitate rapide, uneori extrem; au durată în general scurtă şi pot da cantităţi mari de apă, însă la fel de bine pot da şi cantităţi neînsemnate.

Picăturile şi particulele solide care cad în timpul averselor sunt în general mai mari decât cele care se observă în cazul precipitaţiilor care nu au caracter de aversă.

Conform Organizației Mondiale a Meteorologiei. ninsorile pot fi clasificate după intensitatea acestora, astfel:

1. Ninsoare slabă – fulgii de zăpadă sunt mici și rari ; în absența altor fenomene care pot reduce vizibilitatea orizontală, căderea de ninsoare slabă nu reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 m.

2. Ninsoarea moderată – fulgi de zăpadă de dimensiuni mai mari, densitatea acestora este mai mare și care pot produce reducerea vizibilității orizontale între 400 și 1000 m.

3 Ninsoare puternică – densitate mare a fulgilor de zăpadă de dimensiuni diferite, putând reduce vizibilitatea orizontală sub pragul de 400 m.